Marcu 11
11
Intrarea triumfală în Ierusalim
(Mt. 21:1-11; Lc. 19:28-40; In. 12:12-19)
1Când s-au apropiat de Ierusalim, la Betfaghe și Betania, lângă Muntele Măslinilor, i-a trimis pe doi dintre ucenicii Săi 2și le-a zis: „Mergeți în satul care este în fața voastră și, îndată ce veți intra în el, veți găsi un măgăruș legat, pe care n-a încălecat încă niciun om. Dezlegați-l și aduceți-l încoace! 3Iar dacă vă va zice cineva: «De ce faceți lucrul acesta?», să-i spuneți: «Domnul are nevoie de el și îndată îl va trimite înapoi aici.»” 4Ei au plecat, au găsit un măgăruș legat la o ușă afară în stradă și l-au dezlegat. 5Câțiva oameni dintre cei care stăteau acolo i-au întrebat: „Ce faceți de dezlegați măgărușul?” 6Ei le-au răspuns după cum le spusese Isus și i-au lăsat să plece. 7Au adus măgărușul la Isus, și-au aruncat hainele pe el și Isus S-a așezat deasupra#11:7 nt Lit, pe el. Am evitat repetarea celor două cuvinte care apar la sfârșitul propoziției precedente.. 8Și mulți își așterneau hainele pe drum, iar alții ramuri înfrunzite pe care le tăiaseră de pe câmpuri. 9Atât cei care mergeau înaintea Lui, cât și cei care-L urmau strigau:
„Osana!#11:9 nt ne Expresia Osana! (în ebraică Hoshana) înseamnă la origine „Izbăvește-ne, Te rugăm!” În Noul Testament, expresia capătă mai degrabă o conotație de laudă, în semn de recunoaștere a mesianității lui Isus. Este posibil, totuși, să-și fi păstrat în contextul prezent și sensul original de strigăt după ajutor („Izbăvește-ne, Te rugăm… de stăpânirea romană!”).
Binecuvântat este Cel Ce vine în Numele Domnului!#11:9 Ps. 118:25-26.
10Binecuvântată este împărăția care vine, a părintelui nostru David!
Osana în locurile preaînalte!”
11A intrat în Ierusalim, în Templu, și a privit toate lucrurile, de jur împrejur. Fiind deja o oră târzie, a ieșit spre Betania, împreună cu cei doisprezece.
Blestemarea smochinului
(Mt. 21:18-19)
12A doua zi, pe când ieșeau din Betania, Isus a flămânzit. 13Văzând de departe un smochin care avea frunze, S-a dus să vadă, poate va găsi ceva în el! Ajungând la el, nu a găsit nimic decât frunze, căci nu era vremea smochinelor. 14Atunci i-a zis: „În veci să nu mai mănânce nimeni rod din tine!” Ucenicii Săi L-au auzit.
Curățirea Templului
(Mt. 21:12-17; Lc. 19:45-48; In. 2:13-22)
15Au venit la Ierusalim și, intrând în Templu, El a început să-i scoată afară pe cei care vindeau și cumpărau în Templu. Apoi a răsturnat mesele schimbătorilor de bani și scaunele vânzătorilor de porumbei. 16Și nu permitea nimănui să care vreun obiect#11:16 nt Sau vas. prin Templu. 17Îi învăța și le spunea: „Oare nu este scris: «Casa Mea se va numi o casă de rugăciune pentru toate popoarele»?#11:17 Is. 56:7. Dar voi ați făcut din ea o peșteră de tâlhari!”#11:17 Ier. 7:11.
18Mai-marii preoților și cărturarii L-au auzit și căutau cum să-L omoare#11:18 nt Lit. să-L nimicească.; căci se temeau de El, pentru că toată mulțimea era uimită de învățătura Lui. 19Când se însera, Isus și ucenicii ieșeau#11:19 nt Acest verb la timpul imperfect, plural, exprimă un obicei pe care îl aveau Isus și ucenicii de a ieși din Ierusalim și a înnopta în afara orașului, probabil de regulă la Betania. De aceea, adverbul ὅταν poate fi tradus în cazul de față și prin „ori de câte ori”. afară din cetate.
Smochinul uscat, credința și rugăciunea
(Mt. 21:20-22)
20Dimineața, când au trecut pe lângă smochin, l-au văzut uscat din rădăcini. 21Aducându-și aminte, Petru I-a zis: „Rabbi, privește smochinul pe care l-ai blestemat! Este uscat!” 22Isus le-a răspuns: „Aveți credință în Dumnezeu!#11:22 nt Lit. Aveți credința lui Dumnezeu! (Εχετε πίστιν θεοῦ). Genitivul θεοῦ poate fi înțeles și ca un genitiv de sursă: de la Dumnezeu. 23Adevărat vă spun că dacă cineva ar spune acestui munte: «Ridică-te și aruncă-te în mare» și nu s-ar îndoi în inima lui, ci ar crede că ceea ce spune se întâmplă, i se va face#11:23 nt Lit. îi va fi sau va fi pentru el. după credință. 24De aceea vă spun: Tot ce veți cere când vă rugați, să credeți că ați și primit și vi se va da. 25Iar când stați în picioare și vă rugați, dacă aveți ceva împotriva cuiva, iertați, pentru ca și Tatăl vostru Care este în ceruri să vă ierte greșelile. 26[Dacă nu iertați, nici Tatăl vostru care este în ceruri nu va ierta greșelile voastre.]#11:26 ct Cele mai importante mss nu conțin v. 26, care pare a fi un ecou al cuvintelor lui Isus din Mt. 6:15.”
Autoritatea lui Isus
(Mt. 21:23-27; Lc. 20:1-8)
27Au venit din nou la Ierusalim. În timp ce Isus umbla prin Templu, au venit la El mai-marii preoților, cărturarii și bătrânii poporului 28și I-au zis: „Cu ce autoritate faci aceste lucruri? Sau cine ți-a dat această autoritate ca să le faci?” 29Isus le-a zis: „Vă pun o singură întrebare#11:29 nt Lit. vă întreb doar un cuvânt.. Răspundeți-Mi și vă voi spune și Eu cu ce autoritate fac aceste lucruri. 30Botezul lui Ioan era din cer sau de la oameni? Răspundeți-Mi!” 31Ei au început să vorbească#11:31 nt Un imperfect incoativ, care pune accentul pe începutul acțiunii, nu pe durata ei. între ei: „Dacă i-am zice: «Din cer!» ne va spune: «Atunci de ce nu l-ați crezut?» 32Dar dacă I-am zice: «De la oameni!»?” Se temeau însă de popor, fiindcă toți erau de părere că Ioan a fost, într-adevăr, un profet. 33Așadar, I-au răspuns lui Isus: „Nu știm!” Atunci Isus le-a zis: „Nici Eu nu vă spun cu ce autoritate fac aceste lucruri.”
ಪ್ರಸ್ತುತ ಆಯ್ಕೆ ಮಾಡಲಾಗಿದೆ:
Marcu 11: NTSBR
Highlight
ಶೇರ್
ಕಾಪಿ
Want to have your highlights saved across all your devices? Sign up or sign in
Copyright © 2023 Societatea Biblică din România, Oradea
