Luca 12
12
Avertisment împotriva ipocriziei
1Între timp, mulțimea s-a adunat cu miile#12:1 nt Gr. μυριάς, miriadă. De regulă, termenul grecesc este folosit ca numeral, cu valoarea de 10.000 (Fa. 19:19; Ev. 12:22; Iuda 1:14), dar uneori este folosit adjectival, pentru a desemna un număr foarte mare, care nu poate fi numărat și care poate fi tradus prin mii (Lc. 12:1; Fa. 21:20) sau prin miriade de miriade (μυριάδες μυριάδων), adică zeci de mii de zeci de mii (Ap. 5:11; 9:16)., încât se călcau unii pe alții. El a început să le spună mai întâi ucenicilor Săi: „Feriți-vă de aluatul fariseilor care este ipocrizia! 2Nu este nimic acoperit care să nu fie descoperit#12:2 nt Lit. care nu va fi descoperit, un viitor indicativ cu valoare de conjunctiv. La fel și verbul următor – a cunoaște., nici ascuns care să nu fie cunoscut! 3Așadar, orice ați spus la întuneric va fi auzit la lumină și ce ați șoptit#12:3 nt Lit. ați vorbit. la ureche, în încăperi#12:3 nt Camere interioare fără ferestre sau fără acces la lumina naturală (BDAG 988, s.v. ταμεῖον 2)., va fi vestit de pe acoperișuri#12:3 nt „A vesti de pe acoperișuri” este o expresie care înseamnă „a face public” o informație, o vorbă etc..
Teama de Dumnezeu, nu de oameni
(Mt. 10:28-31)
4Vă spun vouă, prietenilor Mei, să nu vă temeți de cei care ucid trupul și, după aceea, nu au ce să facă mai mult. 5Vă voi arăta de cine să vă temeți: Temeți-vă de Cel care, după ce a ucis, are autoritatea să arunce în gheenă#12:5 nt nc Termenul gheenă (Gr. Gehena) provine de la ebraicul Ghe-Hinom, Valea lui Hinom. Aici își aduceau canaaniții și chiar unii regi israeliți pe copiii lor, ca jertfă lui Moloh (2 Cr. 28:3, Ier. 32:35). Regele Iosia a pângărit această vale pentru a împiedica aducerea de jertfe umane acestei zeități canaanite (2 Împ. 23:10). Valea, situată la S de Ierusalim, a devenit groapa de gunoi a orașului. Focul permanent din această vale a dat naștere metaforei care descrie focul pedepsei finale a celor păcătoși.! Da, vă spun, de Acela să vă temeți! 6Oare nu se vând cinci vrăbii pentru doi bani#12:6 nt nc Gr. ἀσσάριον (lat., assarius), o monedă romană din bronz, egală cu 1/16 dintr-un dinar.? Și niciuna dintre ele nu este uitată înaintea lui Dumnezeu! 7Vouă, însă, chiar și perii capului, toți, vă sunt numărați! Nu vă temeți! Sunteți mai de preț decât multe vrăbii!
Mărturisirea despre Cristos
(Mt. 10:32-33; 12:32; 10:19-20)
8Vă spun că pe oricine Mă va mărturisi înaintea oamenilor, și Fiul Omului îl va mărturisi înaintea îngerilor lui Dumnezeu. 9Și cel care se leapădă de Mine înaintea oamenilor va fi și el lepădat înaintea îngerilor lui Dumnezeu. 10Oricine rostește un cuvânt împotriva Fiului Omului, va fi iertat, dar cel care rostește blasfemii împotriva Duhului Sfânt nu va fi iertat! 11Când vă vor duce înaintea sinagogilor, a dregătorilor și a autorităților, să nu vă îngrijorați cum vă veți apăra sau ce veți spune, 12pentru că Duhul Sfânt vă va învăța chiar în ceasul acela ce trebuie să spuneți.”
Parabola bogatului nechibzuit
13Unul din mulțime I-a zis: „Învățătorule, spune-i fratelui meu să împartă moștenirea cu mine!” 14Însă El i-a răspuns: „Omule, cine M-a pus pe Mine judecător sau împărțitor peste voi?” 15Apoi le-a zis: „Fiți atenți și păziți-vă de orice lăcomie, căci viața cuiva nu stă în abundența avuțiilor sale.” 16Și le-a spus o parabolă: „Ogorul unui om bogat a rodit din belșug. 17Se gândea în sinea lui: «Ce să fac, pentru că nu mai am unde să-mi adun roadele?» 18Apoi și-a zis: «Iată ce voi face: Îmi voi dărâma hambarele, voi construi altele mai mari și voi aduna acolo tot grâul și toate bunurile mele. 19Și voi zice sufletului meu: Suflete, ai multe bunuri puse la păstrare pentru mulți ani! Odihnește de acum, mănâncă, bea și înveselește-te!» 20Însă Dumnezeu i-a zis: «Nebunule, în noaptea aceasta ți se va cere sufletul! Și bunurile pe care le-ai pregătit, ale cui vor fi?» 21Tot așa este și cu cel care își adună comori pentru sine și nu este bogat față de Dumnezeu!”
Despre îngrijorări
(Mt. 6:25-34, 19-21)
22Isus a zis către ucenicii Săi#12:22 ct Unele mss omit pronumele Săi.: „De aceea, vă spun: Nu vă îngrijorați cu privire la viață#12:22 ct Unele mss adaugă: voastră, dar acest pronume lipsește din cele mai importante mss. – ce veți mânca; nici cu privire la trup#12:22 ct Unele mss adaugă: vostru, dar acest pronume lipsește din cele mai importante mss. – ce veți îmbrăca! 23Căci viața este mai mult decât hrana, iar trupul mai mult decât îmbrăcămintea. 24Priviți atenți la corbi: ei nici nu seamănă, nici nu seceră; nu au cămară, nici hambar și, totuși, Dumnezeu îi hrănește. Cu cât mai de preț sunteți voi decât păsările! 25Care dintre voi, îngrijorându-se, poate adăuga un cot la statura lui#12:25 nt Sau un ceas la firul vieții lui. În gr. cotul (πῆχυς), deși este o unitate de măsură pentru lungime (45cm), este folosit uneori cu referire la perioade scurte de timp (BDAG 812, s.v. πῆχυς). Tot așa și substantivul ἡλικία poate fi tradus atât prin vârstă, cât și prin statură (BDAG 435-436, s.v. ἡλικία, 1 și 3).? 26Deci, dacă nu puteți face nici cel mai mic lucru, atunci de ce vă îngrijorați cu privire la celelalte? 27Priviți atent la crini cum cresc! Ei nu trudesc, nici nu torc. Vă spun că nici Solomon în toată măreția lui, nu s-a înveșmântat ca unul dintre ei. 28Deci, dacă în felul acesta îmbracă Dumnezeu iarba de pe câmp, care astăzi este, iar mâine este aruncată în cuptor, cu cât mai mult vă va îmbrăca pe voi, puțin credincioșilor?! 29Să nu fiți preocupați peste măsură#12:29 nt ne Lit. să nu căutați ce veți mânca…, însă, aici, verbul ζητέω are sensul de a fi preocupat peste măsură. Isus nu exclude prin aceste cuvinte datoria cuiva de a-și câștiga traiul. de ce veți mânca sau de ce veți bea și nici să nu vă îngrijorați! 30Căci neamurile lumii umblă#12:30 nt Sau caută, în sensul de a face o preocupare din această căutare. după toate acestea. Tatăl vostru știe că aveți nevoie de ele! 31Căutați, mai degrabă, Împărăția Lui#12:31 ct Unele mss conțin: Împărăția lui Dumnezeu. și toate acestea vi se vor da pe deasupra. 32Nu te teme, turmă mică, fiindcă I-a făcut plăcere Tatălui vostru să vă dea Împărăția! 33Vindeți-vă bunurile și dați milostenie! Faceți-vă rost de#12:33 nt Lit. faceți-vă pungi, dar având în vedere că aceste „pungi” sunt pe tărâmul celălalt, ele nu pot fi făcute, ci doar procurate. pungi care nu se învechesc, o comoară nepieritoare în ceruri, unde hoțul nu se apropie și nici molia nu o strică. 34Căci unde vă este comoara, acolo va fi și inima voastră!
Slujitorul credincios și cel necredincios
(Mt. 24:45-51)
35Mijlocul să vă fie încins#12:35 ne Sau Fiți gata de acțiune! A-ți „încinge mijlocul” este o expresie semitică (Pr. 31:17) ce se referă la strângerea pe lângă corp, ca o cingătoare, a unei robe lungi și largi, așa încât aceasta să nu împiedice desfășurarea unei activități fizice. și lămpile aprinse! 36Să fiți și voi asemenea oamenilor care îl așteaptă pe stăpânul lor, când se întoarce de la nuntă, ca să-i deschidă de îndată ce vine și bate la ușă. 37Ferice de acei slujitori pe care stăpânul, atunci când vine, îi va găsi veghind! Adevărat vă spun că el însuși se va încinge, îi va așeza la masă și, apropiindu-se, îi va servi. 38Fie că vine la a doua strajă de noapte#12:38 nc O diviziune a nopții la antici. La evrei, noaptea a avut inițial trei străji de aprox. 4 ore fiecare (apus de soare – 10PM; 10PM – 2AM; 2AM – răsărit de soare), dar după cucerirea Palestinei de către romani, numărul străjilor a crescut la patru, durata lor fiind de aprox. trei ore. Erau identificate ori prin ordinea numerică (întâia strajă, …, a patra strajă) sau ca: straja de seară, straja de la miezul nopții, „cântatul cocoșilor” și straja de dimineață (cf. Mc. 13:35)., fie că vine la a treia, de-i va găsi astfel, ferice de acei robi! 39Să știți că dacă stăpânul casei ar ști la ce oră vine hoțul,#12:39 ct Unele mss adaugă: ar veghea și … n-ar lăsa să i se spargă casa. 40Și voi fiți gata, pentru că Fiul Omului va veni în ceasul în care nu vă așteptați!”
41Petru I-a zis: „Doamne, pentru noi spui parabola aceasta sau pentru toți?” 42Domnul i-a răspuns: „Cine este atunci administratorul credincios și chibzuit pe care stăpânul îl va pune peste slujitorii#12:42 nt Gr. θεραπεία, grijă, atenție. Aici, termenul se referă la un grup de slujitori din casa unui bogat. săi, ca să le dea porția de hrană la vremea potrivită? 43Ferice de robul acela care, la venirea lui, stăpânul său îl va găsi făcând așa! 44Adevărat vă spun că îl va pune peste toate averile sale. 45Însă, dacă acel rob va spune în inima lui: «Stăpânul meu întârzie să vină!» și va începe să-i bată pe slujitori și pe slujnice, să mănânce, să bea și să se îmbete, 46stăpânul acelui rob va veni în ziua în care nu se așteaptă și la ceasul pe care nu-l știe, îl va tăia în două și-i va hotărî partea la un loc cu cei necredincioși. 47Robul acela care a cunoscut voia stăpânului său, dar nu s-a pregătit sau nu a făcut după voia acestuia, va fi biciuit cu multe lovituri. 48Dar cel ce nu a cunoscut-o și face lucruri vrednice de lovituri, va fi biciuit cu puține lovituri. Oricui i s-a dat mult, mult i se va cere și de la cel căruia i s-a încredințat mult, și mai mult i se va cere#12:48 nt Lit. îi vor cere. Am optat pentru traducerea „i se va cere”, din două motive: 1) pentru simetrie și 2) pentru faptul că subiectul verbului a cere nu este precizat în text și, în consecință, forma verbului creează dificultăți de interpretare. Mai precis, pluralul verbului (ei vor cere, αἰτήσουσιν) ridică întrebarea cine sunt cei care vor cere, întrucât textul menționează doar un stăpân..
Consecințele urmării lui Isus
(Mt. 10:34-36)
49Foc#12:49 nt A se observa poziția emfatică a substantivului foc. am venit să arunc pe pământ și ce mult aș vrea să fie deja aprins! 50Am un botez#12:50 ne Cu referire la moartea Sa. cu care trebuie să fiu botezat și cât de nerăbdător sunt până va fi împlinit! 51Credeți că pace am venit să dau pe pământ? Nicidecum, vă spun, ci mai degrabă dezbinare#12:51 nt Sau ostilitate (vezi BDAG 234, s.v. διαμερισμός).! 52Căci, de acum încolo cinci dintr-o casă vor fi dezbinați: trei împotriva a doi și doi împotriva a trei.
53Vor fi dezbinați: tatăl împotriva fiului,
și fiul împotriva tatălui;
mama împotriva fiicei
și fiica împotriva mamei;
soacra împotriva nurorii sale
și nora împotriva soacrei.”#12:53 Mica 7:6.
Înțelegerea vremurilor
(Mt. 16:2-3)
54Apoi le-a vorbit și mulțimilor: „Când vedeți nor[ul]#12:54 ct Unele mss omit articolul hotărât τὴν pe care NA28 îl pune în paranteză dreaptă. ridicându-se de la apus, ziceți îndată: «Vine furtuna#12:54 nt Termenul ὄμβρος înseamnă mai mult decât ploaie: furtună, cu fulgere și tunete (BDAG 705, s.v. ὄμβρος; sau L&N 14.12).!» Și așa se și întâmplă! 55Iar când bate vântul de la miazăzi, ziceți: «Va fi arșiță!» Și se întâmplă! 56Ipocriților! Înfățișarea pământului și a cerului știți s-o distingeți#12:56 nt Sau să-l interpretați, să-l recunoașteți. La fel și pentru „vremea aceasta”., dar vremea aceasta cum de nu știți s-o distingeți?
Despre împăcare
(Mt. 5:25-26)
57De ce nu judecați voi înșivă ce este drept? 58Când mergi cu acuzatorul#12:58 nt Vezi BDAG 88, s.v. ἀντίδικος 1. tău înaintea autorităților#12:58 nt Sau înaintea unui judecător (Gr. ἄρχων, sg.)., dă-ți silința să te împaci#12:58 nt Lit. să scapi de el, dar sensul acesta poate sugera chiar violență. cu el pe drum, ca nu cumva să te târască înaintea judecătorului, judecătorul să te dea pe mâna executorului#12:58 nt Sau executorului judecătoresc (vezi BDAG 859, s.v. πράκτωρ)., iar executorul să te arunce în închisoare. 59Îți spun că nu vei ieși de acolo până ce nu vei fi plătit și ultimul bănuț#12:59 nt Gr. λεπτόν, lepton. Leptonul era cea mai mică monedă grecească de cupru, a cărei valoare era echivalentă cu a suta parte dintr-o drahmă..”
ಪ್ರಸ್ತುತ ಆಯ್ಕೆ ಮಾಡಲಾಗಿದೆ:
Luca 12: NTSBR
Highlight
ಶೇರ್
ಕಾಪಿ
Want to have your highlights saved across all your devices? Sign up or sign in
Copyright © 2023 Societatea Biblică din România, Oradea
