Աստվածաշնչի հայտնի հատվածներ Luca 14-ից

Կիսվել

„Dacă vine cineva la Mine și nu-i urăște pe tatăl său, pe mama sa, pe nevasta sa, pe copiii săi, pe frații săi, pe surorile sale, ba chiar însăși viața sa, nu poate fi ucenicul Meu.

Și oricine nu-și poartă crucea și nu vine după Mine nu poate fi ucenicul Meu.

Căci oricine se înalță va fi smerit, și cine se smerește va fi înălțat.”

Tot așa oricine dintre voi nu se leapădă de tot ce are nu poate fi ucenicul Meu.

Căci cine dintre voi, dacă vrea să zidească un turn, nu stă mai întâi să-și facă socoteala cheltuielilor, ca să vadă dacă are cu ce să-l sfârșească? Pentru ca nu cumva, după ce i-a pus temelia, să nu-l poată sfârși, și toți cei ce-l vor vedea să înceapă să râdă de el și să zică: «Omul acesta a început să zidească și n-a putut isprăvi.»

Ci, când dai o masă, cheamă-i pe săraci, pe schilozi, pe șchiopi și pe orbi, și va fi ferice de tine, pentru că ei n-au cu ce să-ți răsplătească, dar ți se va răsplăti la învierea celor neprihăniți!”

Sarea este bună, dar dacă sarea își pierde gustul ei de sare, prin ce i se va da înapoi gustul acesta? Atunci nu mai este bună nici pentru pământ, nici pentru gunoi, ci este aruncată afară. Cine are urechi de auzit să audă.”