Geneza 17
17
Alianța și circumcizia
1Când Abrám avea nouăzeci și nouă de ani, Domnul i-a apărut lui Abrám și i-a zis: „Eu sunt Dumnezeul cel Atotputernic#17,1 Lit.: „Eu sunt El Șadài”. Este un nume vechi divin, provenind din epoca patriarhală (cf. Gen 28,3; 35,11; 43,14; 48,3; 49,25). Se întâlnește rar în afara Pentateùhului, în afară de Cartea lui Iob. Au fost propuse mai multe variante de traducere: a) dacă Șadài este legat de verbul „sādad” („a distruge, a domina”), numele înseamnă „Dumnezeul Cel Atotputernic”; de aici provine varianta LXX: „pantokrator”. b) „Dumnezeul muntelui”, după acadianul „shadû”; c) după ebraicul „sādè” ar fi de preferat: „Dumnezeul stepei”.:
Umblă#17,1 LXX are: „fii plăcut înaintea mea”. în fața mea și fii integru!
2Voi pune alianța mea între mine și tine
și te voi înmulți foarte mult”.
3Abrám a căzut cu fața [la pământ]#17,3 Lit.: „pe fața sa”.
și Dumnezeu i-a vorbit:
4„Iată, eu [închei] alianța mea cu tine:
vei fi tatăl unei mulțimi de popoare.
5Nu te vei mai numi,
de acum încolo, Abrám,
ci numele tău va fi Abrahám#17,5 Este prima dată în Biblie când numele unei persoane este schimbat. Schimbarea numelui are o valoare teologică și înseamnă o nouă etapă în viața lui Abrahàm. Numele Abràm înseamnă: „el este tată înălțat, el este înălțat ca tatăl său, el este nobil”. Numele Abrahàm este explicat prin asonanță: „ʾaḇ-hămôn”, „tatăl unei mulțimi”.,
fiindcă te-am pus ca tată
al unei mulțimi de popoare.
6Te voi face rodnic nespus de mult; din tine voi face neamuri și regi vor ieși din tine. 7Voi pune alianța mea între mine și tine și descendența ta după tine, din neam în neam: o alianță veșnică. Eu voi fi Dumnezeu pentru tine și pentru descendența ta după tine. 8Vă voi da ție și descendenței tale după tine o țară în care să locuiești ca străin, toată țara Canaán ca stăpânire veșnică. Eu voi fi pentru ei Dumnezeu”.
9Dumnezeu i-a zis lui Abrahám: „Tu să păzești alianța mea, tu și urmașii tăi după tine, din neam în neam! 10Aceasta este alianța pe care s-o păziți, cea dintre mine și voi și descendența ta după tine: să fie tăiați împrejur toți cei dintre voi de parte bărbătească!”. 11Să vă tăiați împrejur carnea prepuțului vostru! [Acesta] să fie semnul alianței#17,11 Circumcizia a fost practicată cu mult înainte de Israèliți și chiar de patriarhii lor, fiind atestată pentru prima dată în nordul Siriei pe la 2.800 î.C. a) din motive fizice, medicale sau igienice; b) din motive sociale, ca rit de inițiere și de declarare a maturității unui membru al tribului; c) din motive religioase, un sacrificiu în care vărsarea sângelui era luată ca parte pentru tot trupul și semn al apartenenței la o alianță. Circumcizia a crescut mult în importanță după exil (cf. 1Mac 1,60 șu; 2Mac 6,10). Sfântul Paul interpretează ritul drept „sigiliul justificării prin credință” (Rom 4,11). dintre mine și voi! 12La opt zile, orice copil de parte bărbătească dintre voi să fie tăiat împrejur, neam din neamul vostru, fie că este născut în casă, fie că este cumpărat cu argint de la orice străin care nu este din descendența ta! 13Va trebui tăiat împrejur atât cel născut în casa ta, cât și cel cumpărat cu argintul tău#17,13 Toți cei care trăiesc în aceeași casă trebuie să participe la aceeași viață și, deci, să se supună aceluiași rit. Din perspectiva alianței cu Dumnezeu, toți sunt egali.. Astfel, alianța mea în carnea voastră va fi o alianță veșnică. 14Un necircumcis, unul de parte bărbătească ce nu a fost tăiat împrejur în carnea prepuțului lui#17,14 LXX adaugă: „în ziua a opta”., sufletul acela să fie nimicit din poporul său: a călcat alianța mea!”.
15Dumnezeu i-a vorbit lui Abrahám: „Pe Sarái, soția ta, nu o vei mai numi cu numele Sarái, pentru că numele ei va fi Sára#17,15 Schimarea formei numelui nu implică și schimbarea semnificației, adică acela de „prințesă”, „stăpână”.. 16Eu o voi binecuvânta și îți voi da un fiu din ea, o voi binecuvânta și din ea voi face neamuri și regi de popoare vor fi din ea”. 17Abrahám a căzut cu fața la pământ și a râs, zicând în inima lui: „Unui om de o sută de ani i se pot, oare, naște [copii] și Sára la nouăzeci de ani mai poate naște?”. 18Abrahám i-a spus lui Dumnezeu: „O, de-ar fi Ismaél înaintea ta!”. 19Dar Dumnezeu a zis: „Nu, Sára, soția ta, îți va naște un fiu și tu îi vei da numele de Isáac#17,19 Isàac înseamnă „el râde”.. Eu voi încheia alianța mea cu el, o alianță veșnică pentru descendența sa după el. 20Și cu privire la Ismaél te-am ascultat. Iată, îl binecuvântez; îl voi face rodnic și îl voi înmulți foarte mult; el va da naștere la doisprezece principi#17,20 LXX are: „douăsprezece neamuri”. și voi face din el un popor mare. 21Dar alianța mea o voi încheia cu Isáac, pe care Sára ți-l va naște la anul pe vremea aceasta!”. 22Când a terminat de vorbit cu el, Dumnezeu s-a înălțat#17,22 S-a înălțat [la cer]. Locuința cerească a lui Dumnezeu exprimă supremația lui asupra creației. de la Abrahám.
23Abrahám l-a luat pe Ismaél, fiul său, pe toți cei ce se născuseră în casa lui și pe toți cei cumpărați cu argintul lui, pe toți cei de parte bărbătească dintre oamenii din casa lui Abrahám și a tăiat împrejur carnea prepuțului lor chiar în ziua aceea, așa cum îi spusese Dumnezeu. 24Abrahám era de nouăzeci și nouă de ani când a fost tăiat împrejur în carnea prepuțului său. 25Ismaél, fiul său, era de treisprezece ani când a fost tăiat împrejur în carnea prepuțului său. 26În aceeași zi au fost tăiați împrejur Abrahám și Ismaél, fiul său. 27Și toți bărbații din casa lui, cei născuți în casă sau cumpărați cu argint de la străini au fost tăiați împrejur împreună cu el. #28,3; 35,11; Ex 6,3 #9,9 #Neh 9,7 #Rom 4,17 #35,11 #Lc 1,72-73; Rom 9,4 #17,13.19; Is 24,5; Gal 3,16 #12,7; 48,4 #Ex 12,48; Rom 4,11; Col 2,11-12 #Lev 12,3; Lc 2,21 #Ex 12,44 #17,7 #18,9-15 #18,12; 21,6-7; In 8,56 #25,12-16 #18,14 #16,16
Chwazi Kounye ya:
Geneza 17: VBRC2020
Pati Souliye
Pataje
Kopye
Ou vle gen souliye ou yo sere sou tout aparèy ou yo? Enskri oswa konekte
Copyright © 2020 Departamentul de Cercetare Biblică al Diecezei Romano-Catolice de Iași