Matteu 21

21
Entrata in trionfu in Ghjerusaleme
(Mc 11,1-11; Lc 19,28-38; Ghjv 12,12-19)
1È quand'elli s'avvicinonu da Ghjerusaleme è ghjunsenu ver di Betfaghè, in li cuntorni di u Monte di l'Alivi#21,1 Vede Mc 11,1 è a nota., tandu Ghjesù mandò dui discepuli, 2dicendu li: «Avviate vi voltu u paese di fronte à voi, è ùn starete tantu à truvà una sumera ligata è un sumerucciu; sciuglite li è purtate mi li. 3È s'è nimu vi dice nunda, li dicerete chì u Signore n'hà bisognu», ma ch'ellu l'hà da rimandà subitu. 4Quessa hè accaduta da ch'ella venga cumpiita a parolla di u Signore, detta da u prufetu:
5 Dite à a figliola di Sione:
Eccu: vene à tè u to rè
pusatu, dolce, nant'à una sumera
cù u so sumerucciu, figliolu di una fera # 21,5 Zc 9,9 . .
6Andonu, i discepuli, è fecenu ciò ch'ellu li avia cumandatu Ghjesù, 7purtonu a sumera è u sumerucciu, messenu i so mantelli nant'à l'animali, è ellu pusò nantu. 8A maiò parte di a ghjente in a folla stesenu i so mantelli nant'à a strada; l'altri taglionu a frasca ind'è l'arburi è a sparsenu nant'à a strada#21,8 Paragunà cù 2 Rè 9,13. 9E folle chì venianu davanti è quelle chì u suvitavanu gridavanu dicendu:
Osanna à u figliolu di Davide:
Benedettu à chì vene in nome di u Signore:
# 21,9 Paragunà cù Sal 118,25-26. Osanna: aduprata da acclamazione, è gridu di loda, a parolla vene da una sbuccata ebraica chì, à sensiu propriu, significa: veni ad aiutacci (Sal 118,25). Osanna in l'altu di l'altu.
10È cum'ellu entria in Ghjerusaleme, a cità sana trimò dicendu: «Qual'hè quessu?» 11È e folle dicianu: «Quessu hè u prufetu Ghjesù quellu di Nazarè di a Galilea.»
Ghjesù purificheghja u Tempiu
(Mc 11,15-19; Lc 19,45-48; Ghjv 2,13-22)
12È Ghjesù entrì in u tempiu, messe fora à tutti quelli chì vendianu è cumpravanu in u tempiu è lampò in pianu e tavule di quelli chì cambiavanu soldi è i pusatoghji di quelli chì vendianu i culombi, 13è po li dice: «Hè scritta:
A mo casa serà chjamata casa di prichera,
or voi ne fate una tana di ladri # 21,13 Is 56,7; Ghjr 7,11.
14È li s'avvicinonu cechi è zoppi in u tempiu, è ellu i guarì. 15Vistu e maraviglie ch'ellu avia fattu, è intesu i zitelli chì gridavanu in u tempiu dicendu: «Osanna à u figliolu di Davide», i capisacerdoti è i maestri di a Lege s'inzergonu 16è li dissenu: «I senti ciò ch'elli dicenu?» Ghjesù li disse: «Iè. Ùn avete mai lettu: Da a bocca di i ciucci è di i criaturi ti n'ai ricacciatu una lode#21,16 Sal 8,3.17È, lascendu li, surtì fora da a cità, à via di Betania, è passò a notte quallà.
A fica secca
(Mc 11,12-14.20-24)
18A mane, vultendu in cità, ebbe a fame, 19è videndu una sola fica nant'à a strada s'avvicinò è ùn ci truvò altru nunda chè fronde, è li dice: «ch'ellu ùn ti venghi mà più fruttu», è subitu a fica firmò secca. 20Videndu quessa, i discepuli si maraviglionu è dissenu: «Cume serà ch'ella si hè siccata di colpu a fica?» 21Ghjesù rispose è li disse: «A vi dicu da veru, s'è vo avessiti a fede è ch'è vo ùn dubitessiti, ùn solu quella di a fica, ma ancu per dì à stu monte: “pesa ti è lampa ti in mare”, cusì accaderebbe. 22È tuttu ciò ch'è vo dumanderete cù a fede in a prichera, l'averete.»
Da quale vene l'auturità di Ghjesù?
(Mc 11,27-33; Lc 20,1-8)
23È cum'ellu era ghjuntu in u tempiu, ind'u mentre ch'ellu insignava li s'avvicinonu i capisacerdoti è i capipopulu dicendu: «Cù chì auturità faci què? È issa auturità, quale a ti hà data?» 24Ghjesù rispose è li disse: «Anch'eu lasciate ch'eu vi facci una sola dumanda è s'è vo mi rispundite, anch'eu vi diceraghju cù chì auturità ch'è facciu què. 25U battezimu di Ghjuvanni da duve vene#21,25 Vede 3,6.? Da u celu o da l'omi?» L'altri riflettianu trà di elli dicendu: «S'è no dimu: “Da u celu” ci hà da dì: “Tandu cumu hè chì voi ùn ci avete avutu fede?” 26Ma s'è no dimu: “Da l'omi” attenti à a folla chì tutti tenenu à Ghjuvanni da prufetu.» 27È rispundendu à Ghjesù dissenu: «Ùn la sapemu.» È anch'ellu li dice: «Mancu eu vi dicu cù chì auturità ch'è'facciu què.»
A parabula di i dui figlioli
28«Or chì vi ne pare? Un omu avia dui figlioli. S'avvicina da u primu è li dice: “U mo figliolu, oghje vai è travaglia in a vigna.” 29Quellu risponde è li dice: “Ùn ci vogliu andà”, ma dopu si pente è và à a vigna. 30U babbu s'avvicina da l'altru figliolu è li dice listessa cosa. Quellu risponde è li dice: “Eu vò, o bà”, ma ùn ci và. 31Di i dui, qualessu hà fattu a vuluntà di u babbu?» Dicenu: «U primu.» Ghjesù li dice: «Da veru a vi dicu, in u Regnu di Diu, i publicani è e donne publiche ci anu da esse innanzu à voi. 32Di fatti Ghjuvanni vi hè ghjuntu vicinu in una strada di ghjustizia, è ùn ci avete micca avutu fede. Or i publicani è e donne publiche anu avutu a fede in ellu; invece voi, avete vistu è mancu vi site pentuti dopu, è mancu avete avutu fede in ellu.»
A parabula di u vignaghjolu è di i paisani
(Mc 12,1-12; Lc 20,9-19)
33«Sentite un' antra parabula. Ci era un omu, prupietariu di una casa, chì piantò una vigna è l'accinse cù una chjudenda#21,33 Paragunà cù Is 5,1-12.. In drentu ci fece un palmentu è alzò una torra, è po a dete in affittu à paisani è si n'andete in viaghju. 34Quand'ella vense a stagione di i frutti, mandò i so servi ind'è i paisani à piglià i so frutti. 35Ma i paisani aguantonu i servi: à unu u minonu, l'altru u tumbonu è u terzu u piglionu à petrate. 36Ellu mandò dinò altri servi, di più chè a prima volta, è i paisani li fecenu listessa cosa. 37Dopu l'omu li mandò u so figliolu dicendu: “u mo figliolu, po l'anu da rispettà.” 38Ma i paisani, videndu u figliolu, dissenu da sè à sè: “Questu hè l'erede: aiò, tumbemu lu è pigliemu ci a vigna.” 39L'aguantonu, u lamponu fora da a vigna, è u tumbonu. 40Dunque, quand'ellu venerà u patrone di a vigna, à issi paisani, chì li hà da fà?» 41Elli dicenu: «I pessimi, i tumbarà in modu pessimu, è dopu, a vigna a derà à altri paisani, chì li ne deranu frutti quandu serà a stagione.» 42Ghjesù li dice: «Ùn avete mai lettu in e scritture:
A petra ch'elli anu latiatu i muratori
hè diventata u capimonte
cusì l'hà vulsuta u Signore
# 21,42 Sal 118,22-23 . chì maraviglia davant'à i nostri ochji?
43È perciò vi dicu ch'ellu vi serà toltu u Regnu di Diu è serà datu à un antru populu chì ne ricaccierà frutti. 44[È à chì cascherà nant'à sta petra serà sfracellatu; è à qual'ella falerà à dossu sarà schjacciatu#21,44 Si vega Lc 20,18].»
45Sentendu isse parabule, i capisacerdoti è i Farusei capinu ch'ellu parlava per elli. 46È pruvendu à arrestà lu, temianu e folle postu chì u tenianu da prufeta.

اکنون انتخاب شده:

Matteu 21: 4EvCors

های‌لایت

به اشتراک گذاشتن

کپی

None

می خواهید نکات برجسته خود را در همه دستگاه های خود ذخیره کنید؟ برای ورودثبت نام کنید یا اگر ثبت نام کرده اید وارد شوید