YouVersion Logo
Search Icon

Luka 5

5
‘Ua A‘oa‘o Iesu mai Luga o le Va‘a o Simona Peteru
(Mata 4.18-22; Mare 1.16-20)
1‘Ua tu o Iesu i le ‘auvai o le vai o Kenesareta, ‘ua fetuleni mai fo‘i le motu o tagata ‘iā te ia e fa‘alogologo i le afioga a le Atua.#Mata 13.1-2; Mare 3.9-10; 4.1 2‘Ona silafia lea e ia va‘a e lua ‘ua toso a‘e i le ‘auvai, ‘ua ō ‘ese ai le ‘au faiva, ‘ua tā latou ‘upega. 3‘Ona maliu a‘e lea o ia i le tasi va‘a, o le va‘a lea o Simona, ma fa‘atoga atu ‘iā te ia ‘ia fa‘aitiiti atu le va‘a nai le ‘auvai. ‘Ona nofo lea o ia i lalo ma a‘oa‘o atu nai le va‘a i le motu o tagata.
4‘Ua uma lana lauga, ‘ona fetalai atu lea o ia ‘iā Simona, “‘Inā tu‘utu‘u atu ia i le loloto ma tu‘u ifo ai o ‘outou ‘upega e maua ai ni i‘a.”
5‘Ua tali mai Simona, ‘iā te ia, “Le Ali‘i e, ‘ua ‘atoa le pō ‘ua tigāina ai i matou, e leai ni mea ‘ua maua; a ‘ona o lau fetalaiga ‘ou te tu‘u ifo ai le ‘upega.”#Ioane 21.3 6‘Ua uma ‘ona latou faia o lea mea, ‘ona latou si‘omia lea o le ‘au i‘a tele lava, ‘ua māsae ai lo latou ‘upega.#Ioane 21.6 7‘Ua latou genogeno atu i o latou o i le tasi va‘a, e ō mai e fesoasoani ‘iā te i latou; ‘ona latou ō mai lea, ‘ua fa‘atumu o latou va‘a uma e lua, ‘ua tāli gōgoto ai. 8‘Ua iloa e Simona Peteru, ‘ona fa‘apa‘ū lea o ia i tulivae o Iesu, ‘ua fa‘apea mai, “Le Ali‘i e, ‘inā maliu ‘ese atu ia oe ‘iā te a‘u, auā o a‘u o le tagata agasala.”
9Auā ‘ua ofo o ia ‘atoa ma i latou uma sa ‘iā te ia, auā o le ‘au i‘a ‘ua latou maua; 10‘ua fa‘apea fo‘i Iakopo ma Ioane, o atali‘i o Sepetaio, o i latou ‘ua fai faiva fa‘atasi ma Simona. ‘Ona fetalai atu lea o Iesu ‘iā Simona, “‘Aua ‘e te fefe, e amata i nei ona pō ‘ona e maua tagata.”
11‘Ua tuta o latou va‘a, ‘ona latou tu‘u ai lea o mea uma, ‘ae mulimuli atu ‘iā te ia.
‘Ua Fa‘amālōlō e Iesu le Tagata ma‘i Lepela
(Mata 8.1-4; Mare 1.40-45)
12Sa i le tasi ‘a‘ai o Iesu, fa‘auta o le tagata ‘ua liloia i le lepela; ‘ua iloa atu e ia o Iesu, ‘ona fa‘apa‘ū faō ai lea o ia, ma ‘ai‘oi mai ‘iā te ia, ‘ua fa‘apea mai, “Le Ali‘i e, a e finagalo i ai, e mafai lava ‘iā te oe ‘ona fa‘amamā ‘iā te a‘u.”
13‘Ona ‘a‘apa atu lea o le ‘a‘ao o Iesu,#5.13 ‘ona ‘a‘apa atu lea o le ‘a‘ao o Iesu: O le fa‘aliliuga tuai; ‘ona ‘a‘apa atu lea e ia lona ‘a‘ao. ‘ua pa‘i atu ‘iā te ia, ‘ua fa‘apea atu, “‘Ou te loto i ai, ‘ia mamā oe.” ‘Ona te‘a ‘ese loa lea o le ma‘i lepela ‘iā te ia. 14‘Ona fetalai atu lea o Iesu ‘iā te ia, ‘aua le ta‘u atu i se tasi; “A ‘ia e alu,” ma “fa‘aali oe i le ositaulaga, ma avatu mo lou fa‘amamāina e tusa ma le poloa‘iga a Mose, e fai ma fa‘ailoga ‘iā te i latou.”#Levi 14.1-32
15A ‘ua atili ai ‘ona logo atu le tala ‘iā Iesu.#5.15 Iesu: O le fa‘aliliuga tuai; ia. ‘Ona fa‘apotopoto mai lea o le motu o tagata e to‘atele e fa‘alogologo ‘iā te ia, ma ‘ia fa‘amālōlōina e ia o latou ma‘i. 16A ‘ua maliu o ia i le mea tu‘ufua ‘ua tatalo ai.
‘Ua Fa‘amālōlō e Iesu le Tagata ma‘i Supa
(Mata 9.1-8; Mare 2.1-12)
17Sa a‘oa‘o atu o ia i le tasi aso, ‘ua nonofo mai ai faresaio ma a‘oa‘o o le tulafono, ē na ō mai mai faoa ‘a‘ai uma o Kalilaia, ma Iutaia, ma Ierusalema; ‘ua i ai fo‘i le mana o le Ali‘i e fa‘amālōlō i ē mama‘i. 18Fa‘auta fo‘i, o tagata o lo‘o fata mai i le moega le tagata ‘ua ma‘i i le supa; ‘ua latou manana‘o ‘ina ‘ia ‘aumai ‘iā te ia, ma tu‘u ifo i ona luma. 19‘Ae le‘i iloa e i latou se ala e ‘aumai ai ‘iā te ia, ‘ona o le motu o tagata, ‘ona ō a‘e lea o i latou i luga o le fale, ‘ua tu‘utu‘u ifo ‘iā te ia ma lona moega i ma‘a ‘omea o le fale i totonu i luma o Iesu. 20‘Ua silafia e Iesu#5.20 Iesu: O le fa‘aliliuga tuai; ia. lo latou fa‘atuatua, ‘ona fetalai atu lea o Iesu ‘iā te ia, “Sole, ‘ua fa‘amāgaloina au agasala.”
21‘Ona mānatunatu lea o le ‘au tusi‘upu ma le ‘au faresaio, ‘ua fa‘apea ane, “O ai ‘ea lenei ‘ua na ‘upu fāifai i le Atua? O ai na te mafaia ‘ona fa‘amāgaloina agasala, ‘ua na o le Atua lava?”
22‘Ua silafia e Iesu o latou mānatunatu, ‘ona tali atu ai lea o ia, ‘iā te i latou, “Se a le mea tou te mānatunatu ai i o ‘outou loto? 23Po o le fea e faigofie? po o le fai atu, ‘‘Ua fa‘amāgaloina au agasala’; po o le fai atu, ‘Tula‘i ia ‘inā savali?’ 24‘Ae peita‘i ‘ina ‘ia iloa ai e ‘outou o i le Atali‘i o le tagata le pule i le lalolagi e fa‘amāgalo ai agasala,” ‘ua fetalai atu o ia i le supa, “‘Ou te fai atu ‘iā te oe, tula‘i ia, ‘inā ‘ave lou moega, ma e alu i lou fale.”
25‘Ona tula‘i loa lea o ia i o latou luma, ‘ua ‘ave le mea na ta‘oto ai o ia, ‘ona alu ai lea i lona fale, ‘ua vivi‘i atu i le Atua. 26‘Ua matuā ofo i latou uma, ma vivi‘i atu i le Atua; ‘ua latou matuā fefefe fo‘i, ‘ua fa‘apea ane, “‘Ua matuā ‘ese nei mea ‘ua tatou iloa i le aso nei.”
‘Ua Vala‘auina e Iesu ‘ia Levi
(Mata 9.9-13; Mare 2.13-17)
27‘Ua mavae ia mea, ‘ona ulufafo ai lea o ia, ‘ua silafia e ia le tagata ao lafoga e igoa ‘iā Levi, ‘ua nofo i le fale e tali ai lafoga; ‘ona fa‘apea atu lea ‘iā te ia, “‘Inā mulimuli mai ia ‘iā te a‘u.” 28‘Ona tu‘ua lea e ia o mea uma, ‘ua tula‘i ma mulimuli ‘iā te ia.
29‘Ua faia fo‘i e Levi le faigā‘ai tele mo Iesu#5.29 faigā‘ai tele mo Iesu: O nisi fa‘aliliuga tuai; “faigā‘ai tele māna.” i lona fale; sa i ai tagata ao lafoga e to‘atele lava, ma isi tagata ē na ta‘o‘oto e ‘a‘ai fa‘atasi ma i latou. 30A o faresaio ma o latou tusi‘upu, ‘ua latou muimui i ona so‘o, ‘ua fa‘apea atu, “Se a le mea tou te ‘a‘ai ai ma feinu ai fa‘atasi ma tagata ao lafoga ma ē ‘ua agasala?”#Luka 15.1-2
31‘Ua tali atu Iesu ‘iā te i latou, “O ē mālōlō e lē aogā i ai le foma‘i, na o ē mama‘i. 32‘Ou te le‘i sau e vala‘au i ē ‘ua amiotonu, a o ē ‘ua agasala, ‘ina ‘ia latou salamō.”
O le Fesili e Uiga i le Anapogi
(Mata 9.14-17; Mare 2.18-22)
33‘Ua latou fai mai ‘iā Iesu, “Se a le mea e anapopogi so‘o ai ma tatalo ai le ‘au so‘o o Ioane, ‘ua fa‘apea fo‘i ma so‘o o le ‘au faresaio, peita‘i o ou so‘o, ‘ua latou ‘a‘ai ma inu?”
34‘Ona fetalai atu lea o ia ‘iā te i latou, “E mafai ‘ea e se tasi ‘ona tu‘uina atu i aumea a le fa‘ato‘āfaiavā e anapopogi ‘ina o ‘iā te i latou le fa‘ato‘āfaiavā? 35‘Ae o‘o mai ona pō e ‘ave‘eseina ai ‘iā te i latou le fa‘ato‘āfaiavā, o ona pō ia latou te anapopogi ai.”
36‘Ua fetalai atu fo‘i o ia ‘iā te i latou i le fa‘ata‘oto, “E leai se tagata na te fonoa le matuā ‘ofu i le fasi ‘ie o le ‘ofu fou; a fa‘apea, ‘ona māsae lea i le mea fou, e lē tusa fo‘i le fasi ‘ie fou ma le mea tuai. 37E leai fo‘i se tasi na te utufia le uaina fou i fagu pa‘u tuai; a fa‘apea, ‘ona pā ai lea o fagu pa‘u i le uaina fou, ‘ona masa‘a ai lea, e māumau fo‘i fagu pa‘u. 38‘Ae peita‘i e utufia le uaina fou i fagu pa‘u fou. 39E leai fo‘i se tagata e inu i le uaina tuai, ‘ona mana‘o loa lea i le uaina fou; auā ‘ua fai mai o ia, ‘‘Ua lelei le uaina tuai.’”

Currently Selected:

Luka 5: RSCB

Highlight

Share

Copy

None

Want to have your highlights saved across all your devices? Sign up or sign in

YouVersion uses cookies to personalize your experience. By using our website, you accept our use of cookies as described in our Privacy Policy