YouVersion Logo
Search Icon

Mateo 26

26
Sétaaque qoỹaconé'uo so' Jesús
(Marcos 14.1-2; Lucas 22.1-2; Juan 11.45-53)
1So' Jesús joca'li ỹimat da' ỹ'axátetac ỹima dójo', qana'chi 'enapegalo saua' lapaxaguenataqa, 'enaaco':
2—'Ami 'auaỹáchiñii qomle ỹinoxodéegue náajo' dos noloqo'te, qana'chi nivídeuo ga' nolo' 'me huáaue da' qoueenata so' nolo' josii'chi qodíc'ai di' Egipto. Qana'chi jen'me siỹaxaua lec'óxot qomle qoỹaneuo, da' qaidi qoỹip'enaséguem.
3Qana'chi jeso' nolo' jen'me lasoxola'pi na' netaxaỹáxanaxanecpi da' qodetaxaỹapégue' ñi' Dios, qataxa jen'me dapaxaguenataxanapeec jen' naqátaxacpi, qataxa jen'me lasoxonecpi na' judiopi, ỹima'a't, huét'a di' nasoxoc so' l'emec let'ádaic so' Caifás 'me lasoxola' jen' netaxaỹáxanaxanecpi. 4Huá'a jidi'me, qana'chi qodetaxaỹapíỹi ga' noqovínaxanaxac, qaidi qoỹaconé'uo so' Jesús da' qoỹalaat. 5Qaláxasa jeso'me nasoxola'pi 'enapega'to':
—Sa nó'in qomle da' huaavlo qasena' naua' noloqo'te nemáxaqui', qaidi sa de'uoỹaac na' siỹaxadipi.
Jaso' ỹauo 'me ỹicodelégue so' laqaic so' Jesús
(Marcos 14.3-9; Juan 12.1-8)
6So' Jesús huét'a di' noic Betania, huétaaue so' l'emec so' Simón 'me qoỹinapéga da' dola ló'oc. 7Qana'chi nichíi'uo jeso'me jaso'me ỹauo, ỹachítac so' qa' lenaxat alabastro, lai't jen' codáxaqui 'me ỹátaqta sa lequeseuó'o da' laso'víỹaxac. Qana'chi so' Jesús joca'li dasotalégue so' niqui'ỹáxala', qana'chi jaso'me ỹicodelégue so' laqaic jeso'me codáxaqui 'me ỹátaqta jama jen' laita. 8Qana'chi saua' lapaxaguenataqa joca'li ỹauáachidiỹi dójo', qana'chi dalematái'i. Qana'chi 'uo da' l'aqta'j, 'enapega'to':
—¿Tóoqo'chi 'chi qoỹiué'en dójo' codáxaqui? 9Qá'a dójo' codáxaqui ỹañoxot da' lat'édai toqo' jaga' laseete da' qoỹimen, qaidi qolecochiỹa jen' p'ioxoicpi.
10So' Jesús demachíchiỹi dójo', qana'chi 'enaaco':
—¿Tóoqo'chi 'ami sa 'aualémaxachii jadójo' ỹauo? Qá'a dójo' jaỹim ỹ'étec, jeda'me ỹátaqta ỹiỹamqáchiiñi. 11Qá'a jen'me p'ioxoicpi, na'chi 'eeta't qomle da' 'ami huetaavlo; jaỹim, qaamaxa sa 'te da' na'chi 'eeta't da' 'ami souetaavlo. 12Qá'a dójo' ỹí'et jada'me ỹauo da' jaỹim ỹicodelégue jeso'me codáxaqui, jeda'me ỹaqátaxata't da' jaỹim ỹicodelégue ỹatemaliaxa sa jaỹim qoỹisiiñi. 13Ỹátaqta 'eesa dójo' 'ami s'axatema, jega'me p'aiỹi naua' lail jen' 'aléua da' qoỹ'axátetac dójo' n'aqtac 'me chiỹaqaỹi da' nec'alaxa, qana'chi nataq'en qoỹ'axátetac qomle dójo' ỹí'et jadójo' ỹauo, qaidi na'chi 'eeta't qomle da' qoueenatét'a jada'me.
So' Judas sétaaque ỹaneuo so' Jesús
(Marcos 14.10-11; Lucas 22.3-6)
14Qana'chi so' 'oonolec saua' doce lapaxaguenataqa, lenaxat Judas Iscariote, jeso'me jec da' detaxaỹapégue' jeso'me lasoxola'pi na' netaxaỹáxanaxanecpi. 15Qana'chi 'enapego' jeso'me, 'enaaco':
—¿Jái'chogamaxa lecáta jaga' jaỹim 'auañimii, da' 'ami sanoovlo ñi' Jesús?
Qana'chi qoỹanem so' Judas jaso'me treinta laicaua 'me chiỹaqaỹi jan' metal lenaxat plata. 16Huá'a, qana'chi jeso'me nimitétaaque ga' lasoxoc da' ỹaneuó'o jeso'me net'alpi so' Jesús.
Da' liqui'ỹáxac so' qadesaliaxanec
(Marcos 14.12-25; Lucas 22.7-23; Juan 13.21-30; 1 Corintios 11.23-26)
17Jeso'me 'uáichiiñi nolo' 'me huáaue da' qoỹalic jan' pan 'me sa qoỹa'uo jen' lale'gue, qana'chi saua' lapaxaguenataqa so' Jesús ỹinatétrac jeso'me, 'enapega'to':
—¿Jái'chogamaxa hua'ague ga' sétaaque huá'ña da' qo'mi saqátaxanaqta't, da' qaidi 'am 'auqué'e ga' nolo' 'me huáaue da' qoueenata da' qodíc'ai di' Egipto?
18Qana'chi so' Jesús 'enaaco':
—'Auc'áchiỹa qomle di' noic let'ádaic Jerusalén, qana'chi 'aulóite'uo jega' l'acháqa' jega'me siỹaxaua. Qana'chi 'oñíỹapega, 'oñiit'oi: “Jiñi'me qanapaxaguenoqo't 'eet'oi: Di' ỹalóqo' ma'le sa qaỹáaque. Jen' 'ad'acháqa' qomle huá'ña da' salic ga' nalic 'me náỹi da' qoueenata joca'li qodíc'ai di' Egipto, da' sequi'ỹa'to naua' ỹapaxaguenataqa.”
19Qana'chi saua' lapaxaguenataqa, qana'chi ỹipagaqchíichidiỹi jeda'me lamaxasóxonaxac so' Jesús da' ỹaqátaxatra't so' niqui'ỹáxac.
20Joca'li ma'le ỹivíta so' pí'ỹaq, qana'chi so' Jesús dasotalégue so' niqui'ỹáxala', qataxa saua' doce lapaxaguenataqa. 21Joca'li maliaxa de'quet'ape, qana'chi 'enaaco':
—Ỹátaqta 'eesa dójo' 'ami s'axatema, ñi' 'oonolec da' 'oñíita jaỹim ỹaneuo qomle.
22Qana'chi jesaa'me ỹátaqta daquicói'i. Huá'a, qana'chi jesaa'me 'oonolqat'ape da' ỹinatétrac jeso'me, 'enapega't:
—'Am qadesaliaxanec, ¿séetapega sa na'chaỹim?
23Qana'chi so' Jesús 'enaaco':
—Jiñi'me ỹiltenaxanaxaua jénjo' qadiqui'ỹáxaqui, naqaiñi qomle jiñi'me jaỹim ỹaneuo. 24Jénjo' siỹaxaua lec'óxot, jen'me ỹátaqta quet'egue jeda'me ladíquiaxac 'me ỹ'axa't naua' nidii's l'aqtaqa ñi' Dios. Qaláxasa ¡ỹátaqta choxodaicolec jiñi'me siỹaxaua 'me ỹaneuo jen'me! Jiñi'me 'ónaxaic toqo' joca'li da' sa niỹíñi.
25Qana'chi detaqa so' Judas 'me naqaiso so' sétaaque ỹaneuo, 'enaaco':
—'Am qanapaxaguenoqo't, ¿séetapega sa naqaỹim?
Qana'chi so' Jesús 'enaaco':
—Já'a, na'chi'am.
26Joca'li maliaxa de'quet'ape, qana'chi so' Jesús ỹacona jaso' pan. Qana'chi joca'li ỹimat da' ỹicolaxachiỹi, qana'chi ỹanot da' netónaxac ñi' Dios. Ỹim, qana'chi ỹanoovlo saua' lapaxaguenataqa, qana'chi 'enaaco':
—'Aualíquii jánjo', naqána jan' ỹó'oc.
27Joca'li ỹim, qana'chi ỹacona jaso' ỹómaxaqui, qana'chi ỹitaxa ỹanot da' netónaxac ñi' Dios. Ỹim, qana'chi ỹanoovlo jesaa'me, qana'chi 'eet'oi:
—'Anỹómiiỹi qomle jánjo' ỹómaxaqui 'adimíiỹa. 28Qá'a jánjo' huétaỹi jan'me ỹómaxaqui, naqainaua naua' ỹitauo' 'me ỹátaqta d'añáñi 'en jeda'me dálaxaic ỹamaxataxac. Jenaa'me ỹitauo' taỹa'alo da' qoỹicodédeegue, da' qaidi ỹátaqta jalcote qomle na' qoỹapalaxa't naua' loico. 29Qaláxasa jaỹim 'ami senapegalo, naỹi qana'chi sa ỹitaxa da' s'iỹílaxalégue da' ñiỹómỹi jénjo' lí'i jan' uva, díto' qom'chi ỹivíta ga' nolo' da' ỹitaxa 'ami ñiỹómaxa'u, qomle sonétaaue ga' l'onataxanaxac ñi' ỹit'a da' ỹilo'ogue da' ỹimata'a'téna.
So' Jesús ỹ'axát'a da' noqolguétaxac so' Pedro
(Marcos 14.26-31; Lucas 22.31-34; Juan 13.36-38)
30Joca'li qoỹimat so' nalac, qana'chi qoỹic'átee'ga so' soqoỹoqóchisee'mec 'aléua 'me nanaqa' jan' 'epaq 'olívos. 31Qana'chi so' Jesús 'enaaco':
—Ỹima da' 'oñíita jaỹim 'aviimiỹápega't jen' pí'ỹaq. Qá'a na'chi 'enapega't naua' nidii's l'aqtaqa ñi' Dios, 'me 'eet'oi: “Salaat qomle jiñi'me neuatoqo't jan' n'aanaxate, qana'chi nelagaxa jan'me n'aanaxate.” 32Qaláxasa qomle ma'le ñic'aliséguem, qana'chi jaỹim se'uáut'ague qomle di' Galilea.
33Qana'chi so' Pedro 'enaaco':
—Temaqaidi da' ỹima 'am qoỹiimapega't, qaláxasa jaỹim sa 'am 'te seguem.
34Qana'chi so' Jesús 'enaaco':
—Jaỹim ỹátaqta 'eesa dójo' 'am s'axátem, da' na'chína jénjo' pí'ỹaq da' qomle ỹamtaa'le noỹin ga' 'olégaxa, qana'chi ma'le tres qomle da' 'av'iỹílaxalégue da' 'anqolguet da' 'onapeela't jaỹim sa 'auaateton.
35Qana'chi so' Pedro 'enaaco':
—Temaqaidi qomle da' 'am seleetalégue, qaláxasa sa ñoqolguet.
Qana'chi ỹima so' laỹi qoỹadénaxachichiỹi so' l'aqtac jeso'me.
So' Jesús netaméetac, huét'a di' Getsemaní
(Marcos 14.32-42; Lucas 22.39-46)
36Qana'chi so' Jesús qataxa saua' lapaxaguenataqa ỹivíd'a so' 'aléua lenaxat Getsemaní. Qana'chi 'enapegalo jesaa'me, 'eet'oi:
—'Oñíỹiñi qomle, 'ovíit'a jénjo'; jaỹim, qaa'le saiquedája' da' ñitamen.
37Qana'chi ỹauec so' Pedro qataxa saua' dos lec'óqo'te so' Zebedeo. Huá'a, qana'chi jeso'me ỹátaqta daquico, qataxa liichi lauel. 38Qana'chi 'enapegalo jesaa'me, 'enaaco':
—Jañi' ỹiquidiaqte ỹátaqta daquico. Sétaaque seleem da' ỹaquicoxo. 'Ovíit'a qomle jénjo', qataxa sa 'au'ochii qomle.
39Qana'chi so' Jesús ỹic'áta so' qaỹát'a, qana'chi ỹátaqta naqpaxanguet jen' 'aléua. Qana'chi netamenot ñi' Dios, 'eet'oi:
—'Am ỹit'a, da' 'auañoxot, n'óota sa 'te qomle da' jaỹim 'apagaqtena'aguet dójo' nachoxodec 'me 'ená'am da' qonỹómỹi ga' nichimaxa. Qaláxasa qomle da' sa 'aué'et jega'me mai'chi séetapeec, na'chigato' ga' mai'chi 'onétapeec.
40Ỹim, qana'chi ỹitaxa v'iỹílaxalo saua' lapaxaguenataqa, qana'chi ỹilalóo'te jesaa'me da' d'ochít'ape. Qana'chi 'enapego' so' Pedro, 'enaaco':
—¿Séetapega sa 'auañoxochiỹo' da' cada'acolec da' 'anlóitaiỹi jaỹim 'aviñíit'em? 41'Ami 'anlóitaiquio' qomle qataxa 'antamiñíitac, qaidi sa 'te da' 'ami ỹinoxonoovlo ga' sa nó'in 'adeenataxaquii. Qá'a ga' siỹaxaua ỹátaqta nesapáteta jañi' liquidiaqte, qaláxasa jen'me ló'oc 'me qaỹa 'te lesapátaxac.
42Qana'chi ỹitaxa v'iỹílaxalégue da' netamnaxac, 'enaaco':
—'Am ỹit'a, qomle 'uootaxa ỹiuen da' sepaca'aguet da' ỹachoxodec jeda'me ñ'iinaguec, qaláxasa n'óota qomle da' 'aué'et jega'me mai'chi 'onétapeec.
43Ỹim, qana'chi v'iỹílaq, qana'chi ỹitaxa ỹilalóo'te saua' lapaxaguenataqa da' d'ochít'ape, qá'a naua' l'ai'te ỹátaqta sa ỹañoxo't da' nelodéegue, ỹasouaxat jen' l'ochaqa'. 44Qana'chi ca'ai jesaa'me, qana'chi ỹitaxa v'iỹílaq da' netamen, qataxa ỹipagaqchíichiỹi so' 'uáichiiñi netamnaxac. 45Qana'chi ỹitaxa v'iỹílaxalo saua' lapaxaguenataqa, qana'chi 'enapegalo, 'enaaco':
—Já'a, naỹi ma'le 'au'ochii, qataxa 'anmachiỹíiỹi. Ma'le ỹivíta di' lalóqo' jen' siỹaxaua lec'óxot qoỹaneuó'o jen' siỹaxadipi 'itaxalóxoicpi. 46'Oñíiseguem qomle, qolaq, sóxote nóvi' jen' jaỹim ỹaneuo.
So' Jesús qoỹaconé'uo da' qoỹicoñi'
(Marcos 14.43-50; Lucas 22.47-53; Juan 18.2-11)
47So' Jesús maliaxa detaqátac joca'li ma'le nóvi' so' Judas, jeso'me 'oonolec saua' doce lapaxaguenataqa. Jeso'me ỹátaqta saqalóta so' náictapegue' siỹaxadipi, nachítac na' legaxanaxat qataxa na' nepon. Jeso'me siỹaxadipi na'chi lamaxa'spi jeso'me lasoxola' so' netaxaỹáxanaxanecpi da' qodetaxaỹapégue' ñi' Dios, qataxa so' lasoxonecpi na' judiopi. 48Qaláxasa so' Judas 'me demenaxan, jeso'me ỹa'uo josii'chi da' l'anec, 'enaaco':
—Ga' ñic'ouoq qomle, qana'chiga 'auacoñíi'uo.
49Qana'chi jeso'me ỹic'áte'uo so' Jesús, qana'chi ỹip'iỹen, 'enaaco':
—¡Jéga, ñauanaxa't, 'am ỹisaliaxanec!
Qana'chi nec'ouoq. 50Qana'chi so' Jesús 'enaaco':
—'Am ñáigaxaua, ¿jái'chi ga'me 'aulótaaque?
Qana'chi jeso'me siỹaxadipi nichíi'uo so' Jesús, qana'chi ỹaconé'uo da' ỹicoñi'.
51Huá'a, qana'chi so' 'oonolec saua' liquiáxa'u so' Jesús, jeso'me nauégueegue so' legaxanaxat, qana'chi ỹiquesoxóiỹi jaso' lequetéla laqáỹa so' lamaxasec so' lasoxola' na' netaxaỹáxanaxanecpi. 52Qana'chi so' Jesús 'enapéga jeso'me, 'eet'oi:
—'Av'iỹílaxatooue na' lai't na' 'adelgaxanaxat. Qá'a ỹima qomle na' ỹauót'ai na' legaxanaxat da' delóiqui, qana'chi jen'me qoỹauót'ai legaxanaxat da' qoỹalaat. 53¿Sa 'auaỹáchiñiỹo' da' jaỹim sañoxot da' siỹaxanot ñi' ỹit'a, qana'chi jiñi'me ỹañoxot da' jaỹim namaxa ga' napacalégue ga' doce mil lamaxa'spi piỹem lé'ecpi? 54Qaláxasa da' naq'áita dójo', ¿hua'ague toqo' da' ỹipaquíchiỹi ga' 'enaac naua' nidii's l'aqtaqa ñi' Dios, 'me ỹ'axa't joca'li da' na'chi qoỹíit'ec dójo'?
55Qana'chi so' Jesús 'enapego' so' siỹaxadipi, 'enaaco':
—¿Tóoqo'chi 'ami da' 'auauóit'ai naua' 'adelgaxanaqchídii' qataxa naua' 'anpo'ñídii', da' jaỹim 'an'iiñiỹá'a, 'ena'amo' da' jaỹim cacháxaic? Qamaale ỹiméda naua' noloqo'te da' 'ami sonetañiilo, da' sapaxaguenataxáatac da' sonétaaue jiñi' tamnaxaqui di' Jerusalén, qalqaiga ¿tóoqo'chi jaỹim sa 'auacoñíi'uo da' jaỹim 'aucoñidíỹi? 56Qaláxasa ỹima dójo' 'av'íchii jeda'me, qaidi ỹipaquíchiilo jenaa'me ỹidídiñi josii'cho' so' l'aqtáxanaxanecpi ñi' Dios.
Qana'chi saua' lapaxaguenataqa n'ónaxachichidiñi jeso'me, qana'chi dasodéegue.
So' Jesús qoỹasoxonóoue so' net'alpi 'me ló'o na' nasoxocpi
(Marcos 14.53-65; Lucas 22.54-55, 63-71; Juan 18.12-14, 19-24)
57Qana'chi jeso'me ỹicoñi' so' Jesús, jeso'me ỹ'áuaxachiiñi da' ỹauée'uo so' Caifás 'me na'chiso so' let'a na' lasoxola'pi na' netaxaỹáxanaxanecpi, qá'a so' l'acháqa' jeso'me na'chiso so' lemáqa' na' dapaxaguenataxáatapeec na' naqátaxacpi qataxa so' lasoxonecpi na' judiopi. 58Qaláxasa so' Pedro ỹic'átet'ague jeso' siỹaxadipi, qaláxasa qaỹa'aguet, cha ỹivídeta'uo so' nasoxoc so' l'emec jeso'me let'a na' lasoxola'pi na' netaxaỹáxanaxanecpi. Huá'a, qana'chi p'áuo da' ñíchiiñi, nétanỹi so' huataxanaq, qá'a sétaaque da' ỹauáachiỹi ga' loiquiaqa' dójo'.
59Qana'chi jeso'me lasoxola'pi na' netaxaỹáxanaxanecpi qataxa so' nasoxonecpi qataxa ỹima jen' net'alpi 'me ló'o na' lasoxocpi, jen'me nimitétaaque ga' lasoxoc da' 'uo ga' 'chi qoỹasaxalégue lasouaxac qoỹin so' Jesús, temaqaidi da' sa 'eesa, da' qaidi qoỹalaat. 60Qaláxasa qaỹa ga' qoỹauana, temaqaidi da' jalcote so' siỹaxadipi huétaaue da' ỹí'et jen' 'chi loqovínaxanaxac da' ỹasaqátapeelégue jeso'me. Qaláxasa joca'li ma'le p'áteegue, qana'chi huétrauo saua' dos noqovínaxanaxanaqa, 61'me 'enapega'to':
—Dójo' siỹaxaua 'uo so' nolo', qana'chi 'eet'oi: “Jaỹim sañoxot da' ñoláxachiñi ñíjo' l'emec ñi' Dios, qataxa sañoxot da' ỹitaxa ñ'oxoséguem tres noloqo'te, qana'chi semat.”
62Qana'chi nichaachiñi so' let'a na' lasoxola'pi na' netaxaỹáxanaxanecpi, qana'chi 'enapéga so' Jesús, 'enaaco':
—¿Tóoqo'chi da' sa 'au'at? ¿Hua'ague ga' 'éeta da' n'aqtac 'me 'am qoỹasaxalégue?
63Qaláxasa so' Jesús sa ỹ'at. Qana'chi so' net'a 'enapéga jeso'me, 'enaaco':
—Siỹaxanot naỹi ñi' Dios 'me nec'alétaiỹi da' ỹa'uo qomle ga' 'adeleuaxa qomle sa 'eesa ga' 'ad'aqtac. Ỹa qo'mi 'au'aqtaxanema naỹi qomle 'eesa da' na'chi'am ga' qoỹ'axátet'aguet net'a nec'alaxaqui, 'me lec'óxot ñi' Dios.
64Qana'chi so' Jesús 'enaaco':
—Já'a, naqaỹim, naqaida jeda'me 'auenaac. Nataq'en 'ami senapegalo, da' 'ami 'aulói'ỹa qomle jen' siỹaxaua lec'óxot da' net'ague da' loic ñi' Dios 'me qaỹa 'te ỹaqalánaac, qataxa qomle naquétaaue ga' ló'oc da' n'iỹílaq.
65Qana'chi jeso'me net'a ỹicolaxata'aguelo saua' louo. Jeda'me náỹi da' 'éeta let'ádaic. Qana'chi 'enaaco':
—Dójo' siỹaxaua, jeda'me naua' l'aqtaqa ỹátaqta nep'aguee'to ñi' Dios. ¿Jái'chi toqo' ga' siỹaxaua laqáỹa seuénaq da' d'aqtaxan? Qá'a 'ami 'amachíichiỹi da' l'aqtac da' ỹátaqta nep'agué'ne' ñi' Dios. 66¿Jái'chogamaxa 'éeta ga'me 'ad'aqtaquii?
Qana'chi jeso'me siỹaxadipi 'enaaco':
—Na'chidi, jeda'me 'uo da' huasoilégue da' qoỹalaat qomle.
67Qana'chi qonatóxoue so' latáxasoxoc so' Jesús, qataxa qoỹi'uaxáatac. Qataxa 'uo na' ỹi'uaxánooue na' latáxasoxoc. 68Qana'chi qoỹinapéga, qoỹiit'oi:
—'Am 'me 'am net'a nec'alaxaqui, ¡ỹa 'au'axat na' 'am ỹi'uaxáatac!
Jeso' Pedro 'éetapega sa ỹaateton so' Jesús
(Marcos 14.66-72; Lucas 22.56-62; Juan 18.15-18, 25-27)
69So' Pedro maliaxa ñíchiiñi, nétai'ỹa so' soxoc, qana'chi janac jaso' q'añole namaxase. Qana'chi 'enapéga jeso'me, 'enaaco':
—'Am nataq'en 'anáictapegue' da' Jesús 'me lé'ec di' Galilea.
70Qaláxasa so' Pedro demachíchiỹi 'en ỹima so' siỹaxadipi joca'li noqolguet, 'enaaco':
—Neegue't, sa saỹáten jeda'me 'au'axátetac.
71So' Pedro ma'le ỹic'áta so' som joca'li janac jaso' laqáỹa namaxase. Qana'chi joca'li ỹilá'a jeso'me, qana'chi jaso'me 'enapego' jeso'me huét'a so' soxoc, 'enaaco':
—Dójo' siỹaxaua, jeda'me nataq'en náictapegue' da' Jesús 'me Nazaret lé'ec.
72Qana'chi so' Pedro ỹitaxa v'iỹílaxalégue da' ỹátaqta 'eesa qa'en da' l'aqtac da' noqolguet, 'enaaco':
—Jaỹim sa soqovínaxan da' sa saateton dójo' siỹaxaua.
73Joca'li copát'a dójo', qana'chi jeso'me siỹaxadipi 'me huét'a so' soxoc, jeso'me noqochíi'uo so' Pedro, qana'chi qoỹinapéga, qoỹinaaco':
—Ỹátaqta 'eesa séetapega 'am nataq'en 'adaỹi jen'me náictapegue' jeda'me, qá'a 'am ỹivid'alo naua' 'ad'aqtaqa 'ena'ama jen'me.
74Qana'chi jeso'me ỹátaqta sa ỹalá'ac da' noqolguétaxac, qataxa ỹiỹáxatapega da' qoỹalaat da' 'uootaxa ỹaateton jeso'me, qana'chi 'enaaco':
—Neegue't, jaỹim sa saateton dójo' siỹaxaua.
Huá'a, qana'chi noỹin so' 'olégaxa. 75Qana'chi so' Pedro táchiỹi lauel da' l'aqtac so' Jesús joca'li 'eet'oi: “Qomle ỹamtaa'le noỹin ga' 'olégaxa, qaa'le 'am ma'le sóxote tres da' 'av'iỹílaxalégue da' 'anqolguet da' jaỹim 'auéetapega sa jaỹim 'auaateton.” Qana'chi so' Pedro p'áiỹi, qana'chi ỹátaqta 'uo da' noinaxac.

Currently Selected:

Mateo 26: PLGNT93

Highlight

Share

Copy

None

Want to have your highlights saved across all your devices? Sign up or sign in

YouVersion uses cookies to personalize your experience. By using our website, you accept our use of cookies as described in our Privacy Policy