Geneza 12
12
II. ISTORIA PATRIARHILOR
ABRAHÁM
Chemarea lui Abrahám
1Domnul i-a spus lui Abrám:
„Ieși din țara ta și din neamul tău
și din casa tatălui tău
spre țara pe care ți-o voi arăta!
2Voi face din tine un neam mare#12,2 Domnul este inițiatorul chemării lui Abrahàm, un eveniment citit numai prin ochii credinței. Porunca lui este însoțită de o promisiune care cere un răspuns liber. Nu este explicat de ce a făcut această alegere și nici nu poate fi explicat: este planul de nepătruns al lui Dumnezeu. De aceea alegerea nu poate să degenereze în orgoliu sau siguranță (cf. Ier 7,3-10; Mih 3,11; Am 9,7 șu). Alegerea fundamentată pe iubirea lui Dumnezeu nu se întreabă de ce, ci răspunde cu iubire.,
te voi binecuvânta#12,2 Este Tèma dominantă a promisunii. Binecuvântarea este cuvântul sacru care creează în mod sacramental ceea ce exprimă. Sferele în care se va realiza această binecuvântare adresată lui Abrahàm sunt următoarele: 1) promisiunea unei descendențe numeroase, creându-se o legătură cu ețiologia metaistorică din Gen 1–11 încheiată cu dorința iluzorie a omului de a-și face un nume mare pe pământ: ceea ce omul singur nu reușește, Dumnezeul istoriei oferă ca dar; 2) binecuvântarea Domnului creează o judecată în istorie. Omul este chemat să ia o poziție cu privire la lucrările lui Dumnezeu (cf. Num 22,24; In 5,22-23); 3) binecuvântarea prin Abrahàm dobândește un orizont universal și își va atinge scopul numai când vor fi binecuvântate toate neamurile pământului. Recunoscând în Cristos adevăratul descendent al lui Abrahàm, se mărturisește că în el s-a împlinit promisiunea universală a lui Dumnezeu adresată lui Abrahàm (Gal 3,15-18).
și voi face mare numele tău;
și vei fi o binecuvântare.
3Îi voi binecuvânta pe cei care
te vor binecuvânta,
iar pe cei care te vor blestema
îi voi blestema.
Și prin tine vor fi binecuvântate
toate familiile pământului”.
4Abrám a plecat, după cum i-a spus Domnul. Și Lot a plecat cu el. Abrám avea șaptezeci și cinci de ani#12,4 Din când în când, naratorul menționează vârsta unui patriarh. În cazul lui Abrahàm, menționarea vârstei marchează, de fiecare dată, un punct critic în viața sa: plecarea din Hàran (Gen 12,4), nașterea lui Ismaèl (16,16), circumcizia și alianța (17,1.24), nașterea lui Isàac (21,5), moartea (25,7). când a ieșit din Harán. 5Abrám a luat-o cu sine pe Sarái, soția lui, pe Lot, fiul fratelui său, toată averea pe care o adunaseră și toate persoanele pe care le dobândiseră#12,5 Lit.: „toate sufletele pe care le făcuseră”. în Harán. Au ieșit ca să meargă spre țara Canaán și au ajuns în țara Canaán.
6Abrám a străbătut țara până la locul numit Síhem#12,6 Pe vremea lui Abrahàm exista deja un sanctuar la Síhem, legat de un terebint care constituia obiectul unei venerații deosebite în Canaàn. Acest terebint al lui More, menționat și în Dt 11,30, ar putea fi identic cu „terebintul ghicitorilor” din Jud 9,37. More ar putea însemna și „învățătorul”., până la terebintul#12,6 Este un arbore rășinos cu tulpina înaltă și cu frunzele mari, totdeauna verzi, alungit-eliptice, din a cărui scoarță se extrag terebentina și alte substanțe tanante. lui Móre. Pe atunci erau în țară canaaneénii. 7Domnul i s-a arătat lui Abrám și i-a spus: „Voi da țara aceasta descendenței tale”#12,7 Aceasta este prima menționare a darului țării sfinte către descendența lui Abrahàm (cf. Gen 13,15; 15,18; 26,3-4 etc.).. Și [Abrám] a zidit acolo un altar Domnului#12,7 Este o acțiune cultuală a lui Abrahàm, în acord cu „religia părinților”, fără mediere sacerdotală și fără sacrificii. Este o amintire istorică precisă., care i se arătase. 8A plecat de acolo în munți, la est de Bétel; și-a fixat cortul, având Bétel la vest și Ai la răsărit. A zidit acolo un altar Domnului și a invocat numele Domnului. 9Abrám și-a urmat drumul mergând spre Négheb.
Abrahám în Egipt
10Apoi a fost o foamete în țară. Abrám a coborât în Egipt ca să locuiască acolo ca străin, căci foametea era grea în țară. 11Când era aproape să intre în Egipt, i-a zis soției sale, Sarái: „Iată, știu că ești o femeie frumoasă la chip. 12Când te vor vedea egipténii, vor zice: «Aceasta este soția lui!». Pe mine mă vor ucide, iar pe tine te vor lăsa să trăiești. 13Spune, te rog, că ești sora mea#12,13 Evenimentul este asemănător cu o practică din Mesopotàmia de Sus: în aristocrația hurită, un soț putea să adopte în mod fictiv una dintre soții ca „soră” și aceasta se bucura de o considerație aparte și de privilegii speciale. Aceasta ar fi fost condiția Sàrei și Abrahàm s-ar fi folosit de ea în fața egiptenilor. Autorul biblic se pare că nu cunoaște bine această tradiție și de aceea explicația este nesigură., ca să-mi meargă bine datorită ție și sufletul meu să trăiască pe seama ta!”. 14Când a ajuns Abrám în Egipt, egipténii au văzut că soția lui era foarte frumoasă. 15Și au văzut-o căpeteniile lui Faraón și au lăudat-o înaintea lui Faraón. Femeia a fost adusă în casa lui Faraón. 16Pe Abrám l-a primit bine datorită ei; el a dobândit oi, vite, măgari, slujitori și slujitoare, măgărițe și cămile. 17Domnul l-a lovit pe Faraón și casa lui cu plăgi mari#12,17 LXX adaugă: „și grele”. din cauza soției lui Abrám, Sarái#12,17 Pentru a îndepărta riscul ca Sarài să dispară în haremul Faraònului, intră în acțiune Domnul, care nu numai că o salvează pe Sarài, dar face să înceteze și perioada de foamete. Dacă Yhwh s-a arătat „salvator”, în cIùda atitudinii ambigue a lui Abrahàm, înseamnă că într-adevăr promisiunea lui este vrednică de crezare.. 18Faraón l-a chemat pe Abrám și i-a zis: „De ce mi-ai făcut aceasta? De ce nu mi-ai făcut cunoscut că ea este soția ta? 19De ce ai zis: «Este sora mea» și am luat-o astfel de soție? Acum, iată soția ta; ia-o și pleacă!”. 20Și Faraón a poruncit oamenilor lui și ei le-au dat drumul lui, soției lui și la tot ce avea#12,20 LXX adaugă: „și Lot era cu el”.. #Is 41,8-9; Sir 44,19-21; Înț 10,5; Fap 7,2-4; Evr 11,8-10 #13,16; 15,5; 17,4; 22,17; 26,4; 35,11; Is 51,2; Gal 3,16 #27,29; Num 24,9 #18,18; 21,18; 26,4; 28,14; Fap 3,25; Gal 3,8-9 #11,31; 18,5 #33,18-20 #13,15; 15,18; 17,8; 26,4; Dt 1,7-8; 34,4; Fap 7,5 #28,19 #20,1 #26,1-11; Ps 105,16 #42,1-2
Zur Zeit ausgewählt:
Geneza 12: VBRC2020
Markierung
Teilen
Kopieren
Möchtest du deine gespeicherten Markierungen auf allen deinen Geräten sehen? Erstelle ein kostenloses Konto oder melde dich an.
Copyright © 2020 Departamentul de Cercetare Biblică al Diecezei Romano-Catolice de Iași
