Proverbe 17
17
1Mai bine o bucată de pâine uscată și liniște cu ea, decât o casă plină de carnea sacrificiilor cu ceartă.
2Un servitor înțelept va conduce peste un fiu care aduce rușine și va avea parte de moștenire între frați.
3Creuzetul este pentru argint și cuptorul pentru aur, dar DOMNUL încearcă inimile.
4Un făptuitor al stricăciunii dă atenție buzelor înșelătoare, și un mincinos deschide urechea la o limbă rea.
5Oricine batjocorește pe sărac ocărăște pe Făcătorul său, și cel care se bucură la dezastre nu va rămâne nepedepsit.
6Copiii copiilor sunt coroana bătrânilor și gloria copiilor sunt părinții lor.
7Prostului nu i se potrivește o vorbire aleasă; cu atât mai puțin buze mincinoase unui prinț.
8Un dar este asemenea unei pietre prețioase în ochii celui ce îl are; oriîncotro se întoarce, prosperă.
9Cel ce acoperă o fărădelege caută iubire, dar cel ce tot repetă un lucru separă prieteni buni.
10O mustrare își găsește loc mult mai adânc la un om înțelept, decât o sută de lovituri unui prost.
11Un om care face rău caută numai rebeliune; de aceea împotriva lui va fi trimis un mesager crud.
12Mai bine să întâlnească un om o ursoaică jefuită de puii ei, decât un prost în nechibzuința lui.
13Oricine răsplătește cu rău pentru bine, răul nu se va depărta de casa lui.
14Începutul certei este ca atunci când cineva dă drumul la ape; de aceea părăsește cearta înainte să fii amestecat în ea.
15Cel ce declară drept pe cel stricat și cel ce condamnă pe cel drept, chiar amândoi sunt urâciune pentru DOMNUL.
16La ce folosește un preț în mâna unui prost pentru a obține înțelepciune, văzând că nu are inimă pentru aceasta?
17Un prieten iubește în toate timpurile, și un frate este născut pentru timpuri de restriște.
18Un om lipsit de înțelegere bate palma și devine garant în prezența prietenilor săi.
19Cel ce iubește cearta iubește fărădelegea, și cel ce își înalță poarta caută distrugere.
20Cel ce are o inimă perversă nu găsește niciun bine, și cel ce are o limbă perversă cade în ticăloșie.
21Cel ce dă naștere unui prost face aceasta spre întristarea lui, și tatăl unui nebun nu are bucurie.
22O inimă veselă face bine ca un medicament, dar un duh frânt usucă oasele.
23Un om stricat ia un dar din sân ca să strice căile judecății.
24Înțelepciune este înaintea celui ce are înțelegere, dar ochii unui prost sunt ațintiți la marginile pământului.
25Un fiu prost este o mâhnire pentru tatăl său și amărăciune pentru cea care l-a născut.
26De asemenea să pedepsești pe cel drept nu este bine, nici să lovești pe prinți pentru echitate.
27Cel ce are cunoaștere își cruță cuvintele, și un om al înțelegerii are un duh ales.
28Chiar un nebun este considerat înțelept când își ține gura, și cel ce își închide buzele ca om chibzuit.
Currently Selected:
Proverbe 17: BTF2015
Highlight
Share
Copy
Want to have your highlights saved across all your devices? Sign up or sign in
Copyright © 2015 Dr. Brian J. Nibbe, Sr.