Proverbe 1
1
1Proverbele lui Solomon, fiul lui David, împăratul lui Israel;
2Pentru a cunoaște înțelepciunea și instruirea; pentru a pricepe cuvintele înțelegerii;
3Pentru a primi instruirea înțelepciunii, a dreptății și a judecății și a echității;
4Pentru a da agerime celor simpli, tânărului, cunoaștere și discernământ.
5Un înțelept va asculta și își va crește învățătura, și un om al priceperii va obține sfaturi înțelepte;
6Pentru a înțelege un proverb și interpretarea lui, cuvintele înțelepților și vorbele lor adânci.
7Teama de DOMNUL este începutul cunoașterii; dar nebunii disprețuiesc înțelepciunea și instruirea.
8Fiul meu, ascultă instruirea tatălui tău și nu părăsi legea mamei tale;
9Fiindcă ele vor fi o podoabă de har pentru capul tău și lănțișoare în jurul gâtului tău.
10Fiul meu, dacă păcătoșii te ademenesc, nu te învoi!
11Dacă ei spun: Vino cu noi, să stăm la pândă pentru a vărsa sânge, să pândim în ascuns și fără motiv pe cel nevinovat;
12Să îi înghițim de vii precum mormântul; și în întregime, ca pe cei ce coboară în groapă;
13Vom găsi toate averile prețioase, ne vom umple casele cu pradă;
14Aruncă-ți sorțul printre noi; să avem toți o singură pungă;
15Fiul meu, nu umbla cu ei pe cale; oprește-ți piciorul de la cărarea lor;
16Căci picioarele lor aleargă la rău și se grăbesc să verse sânge.
17Cu siguranță în zadar este întinsă plasa înaintea ochilor oricărei păsări.
18Și ei stau la pândă pentru a vărsa propriul lor sânge; pândesc în ascuns propriile lor vieți.
19Astfel sunt căile fiecărui om lacom de câștig, lăcomie care ia viața celor ce o au.
20Înțelepciunea strigă afară; își înalță vocea pe străzi;
21Ea strigă în piața de adunare a mulțimii, în pragurile porților; își rostește cuvintele ei în cetate, spunând:
22Până când simplilor, veți iubi simplitatea și batjocoritorii se vor desfăta în batjocurile lor și proștii vor urî cunoașterea?
23Întoarceți-vă la mustrarea mea; iată, voi turna duhul meu peste voi, vă voi face cunoscute cuvintele mele.
24Deoarece v-am chemat și ați refuzat; mi-am întins mâna și nimeni nu a dat atenție;
25Dar ați făcut de nimic tot sfatul meu și ați refuzat mustrarea mea;
26Și eu voi râde la nenorocirea voastră; îmi voi bate joc când vine spaima voastră;
27Când vine spaima voastră ca pustiirea și nimicirea voastră vine ca un vârtej de vânt; când vine strâmtorarea și chinul peste voi,
28Atunci mă vor chema, dar voi refuza să răspund; devreme mă vor căuta, dar nu mă vor găsi,
29Pentru că au urât cunoașterea și nu au ales teama de DOMNUL;
30Au refuzat sfatul meu, au disprețuit întreaga mea mustrare.
31De aceea vor mânca din rodul căii lor și vor fi îndestulați cu propriile lor planuri.
32Fiindcă abaterea de pe cale a celor simpli îi va ucide și prosperitatea proștilor îi va nimici.
33Dar oricine îmi dă ascultare va locui în siguranță și va fi liniștit față de teama de rău.
Currently Selected:
Proverbe 1: BTF2015
Highlight
Share
Copy
Want to have your highlights saved across all your devices? Sign up or sign in
Copyright © 2015 Dr. Brian J. Nibbe, Sr.
