Geneza 44
44
1Și a poruncit administratorului casei sale, spunând: Umple sacii bărbaților cu hrană, atât cât pot căra; și pune banii fiecărui bărbat la gura sacului său.
2Și pune paharul meu, paharul de argint, la gura sacului celui mai tânăr și banii lui pentru grâne. Iar el a făcut conform cuvântului pe care Iosif l-a spus.
3Imediat ce s-a luminat de dimineață, bărbații au fost trimiși, ei și măgarii lor.
4 Și după ce au ieșit din cetate și nu erau încă departe, Iosif a spus administratorului său: Ridică-te, urmărește bărbații aceia; și după ce îi ajungi, spune-le: Pentru ce ați răsplătit rău pentru bine?
5Nu este acesta, paharul din care domnul meu bea, și prin care într-adevăr el ghicește? Ați făcut rău făcând astfel.
6Și i-a ajuns și le-a vorbit aceste cuvinte.
7Iar ei i-au spus: Pentru ce spune domnul meu aceste cuvinte? Nicidecum nu vor face servitorii tăi conform acestui lucru.
8Iată, banii pe care noi i-am găsit la gura sacilor noștri, i-am adus din nou la tine din țara lui Canaan; cum atunci am fura noi argint sau aur din casa domnului tău?
9La oricare din servitorii tăi ar fi găsită, deopotrivă el să moară, iar noi de asemenea vom fi robii domnului meu.
10Iar el a spus: Acum de asemenea aceasta să fie conform cuvintelor voastre, cel la care paharul este găsit va fi robul meu, iar voi veți fi fără vină.
11Atunci ei îndată și-au coborât la pământ fiecare sacul său și fiecare și-a deschis sacul.
12Și a căutat începând de la cel mai în vârstă și a terminat la cel mai tânăr, și paharul s-a găsit în sacul lui Beniamin.
13Atunci ei și-au rupt hainele și fiecare bărbat și-a încărcat măgarul și s-au întors în cetate.
14Și Iuda și frații săi au venit la casa lui Iosif, căci el era încă acolo; și au căzut înaintea lui la pământ.
15Și Iosif le-a spus: Ce faptă este aceasta pe care ați făcut-o? Sau nu știți că un astfel de om ca mine poate cu adevărat ghici?
16Și Iuda a spus: Ce să spunem domnului meu? Ce să vorbim? Sau cum să ne dezvinovățim? Dumnezeu a descoperit nelegiuirea servitorilor tăi; iată, noi suntem servitorii domnului meu, deopotrivă noi și de asemenea cel cu care paharul a fost găsit.
17Iar el a spus: Nicidecum nu voi face astfel; ci bărbatul în a cărui mână a fost găsit paharul, acela va fi servitorul meu; și cât despre voi, urcați-vă în pace la tatăl vostru.
18Atunci Iuda s-a apropiat de el și a spus: Vai domnul meu, lasă pe servitorul tău, te rog, să vorbească un cuvânt în urechile domnului meu și nu lăsa mânia ta să se aprindă împotriva servitorului tău, căci tu ești întocmai ca Faraon.
19Domnul meu a întrebat pe servitorii săi, spunând: Aveți voi un tată, sau un frate?
20Și noi am spus domnului meu: Avem un tată, un om bătrân, și un copil al bătrâneții lui, unul mic; și fratele lui este mort și numai el a rămas de la mama sa; și tatăl său îl iubește.
21Și tu ai spus servitorilor tăi: Aduceți-l jos la mine, ca să îmi pun ochii mei peste el.
22Și noi am spus domnului meu: Tânărul nu poate părăsi pe tatăl său, căci dacă el va părăsi pe tatăl său, tatăl său va muri.
23Și tu ai spus servitorilor tăi: Dacă fratele vostru cel mai tânăr nu coboară cu voi, nu îmi veți mai vedea fața.
24Și s-a întâmplat când noi am urcat la servitorul tău, tatăl meu, că i-am spus cuvintele domnului meu.
25Și tatăl nostru a spus: Mergeți din nou și cumpărați-ne puțină hrană.
26Iar noi am spus: Nu putem coborî decât dacă fratele nostru cel mai tânăr este cu noi, atunci vom coborî; căci nu putem vedea fața bărbatului, decât dacă fratele nostru cel mai tânăr este cu noi.
27Și servitorul tău, tatăl meu, ne-a spus: Știți că soția mea mi-a născut doi fii;
28Și unul a plecat de la mine și am spus: Cu adevărat este sfâșiat în bucăți; și nu l-am văzut de atunci.
29Și dacă îl luați și pe acesta de la mine și i se întâmplă nenorocire veți coborî perii mei cărunți cu întristare în mormânt.
30Acum de aceea când eu ajung la servitorul tău, tatăl meu, și tânărul nu este cu noi, văzând că viața lui este legată de viața tânărului,
31Se va întâmpla, când el vede că tânărul nu este cu noi, că va muri; și servitorii tăi vor coborî perii cărunți ai servitorului tău, tatăl nostru, cu întristare în mormânt.
32Căci servitorul tău a devenit garanție pentru tânăr pentru tatăl meu, spunând: Dacă nu îl aduc la tine, atunci voi suporta vina față de tatăl meu pentru totdeauna.
33Acum de aceea, te rog, lasă pe servitorul tău să rămână în locul tânărului ca rob domnului meu; și lasă tânărul să urce cu frații săi.
34Căci cum voi urca la tatăl meu și băiatul să nu fie cu mine? Ca nu cumva să văd răul ce va veni peste tatăl meu!
Currently Selected:
Geneza 44: BTF2015
Highlight
Share
Copy
Want to have your highlights saved across all your devices? Sign up or sign in
Copyright © 2015 Dr. Brian J. Nibbe, Sr.
