Geneza 37

1Și Iacob a locuit în țara în care tatăl său a fost străin, în țara lui Canaan.

2Acestea sunt generațiile lui Iacob. Iosif, fiind în vârstă de șaptesprezece ani, păștea turma cu frații săi; și băiatul era cu fiii Bilhei și cu fiii Zilpei, soțiile tatălui său; și Iosif a adus tatălui său vorbirea lor rea.

3Acum Israel iubea pe Iosif mai mult decât pe toți copiii lui, deoarece el era fiul bătrâneții sale; și i-a făcut o haină pestriță.

4Și când frații lui au văzut că tatăl lor îl iubea mai mult decât pe toți frații săi, l-au urât și nu puteau să îi vorbească pașnic.

5Și Iosif a visat un vis și l-a spus fraților săi și ei l-au urât încă și mai mult.

6Și le-a spus: Ascultați, vă rog, acest vis pe care l-am visat:

7Și, iată, noi legam snopi în câmp și, iată, snopul meu s-a ridicat și a stat chiar drept în picioare; și, iată, snopii voștri au stat de jur împrejur și se prosternau snopului meu.

8Și frații lui i-au spus: Vei domni într-adevăr peste noi? Sau vei avea într-adevăr stăpânire peste noi? Și l-au urât încă și mai mult pentru visele lui și pentru cuvintele lui.

9Și a visat încă un vis și l-a spus fraților săi și a zis: Iată, am visat încă un vis; și, iată, soarele și luna și unsprezece stele mi s-au prosternat.

10Și l-a spus tatălui său și fraților săi și tatăl său l-a mustrat și i-a zis: Ce este acest vis pe care l-ai visat? Vom veni eu și mama ta și frații tăi, într-adevăr, să ne prosternăm ție până la pământ?

11Și frații lui l-au invidiat, dar tatăl său a dat atenție acestei spuse.

12Și frații lui au mers să pască turma tatălui lor în Sihem.

13Și Israel i-a spus lui Iosif: Nu pasc frații tăi turma în Sihem? Vino și te voi trimite la ei. Iar el i-a spus: Iată-mă.

14Iar el i-a spus: Du-te, te rog, să vezi dacă este bine cu frații tăi și bine cu turmele; și adu-mi cuvânt înapoi. Astfel l-a trimis din valea Hebronului și a venit la Sihem.

15Și un anumit bărbat l-a găsit și, iată, el rătăcea în câmp; și bărbatul l-a întrebat, spunând: Ce cauți?

16Iar el a spus: Caut pe frații mei; spune-mi te rog, unde își pasc ei turmele.

17Și bărbatul a spus: Au plecat deja de aici; fiindcă i-am auzit spunând: Să mergem la Dotan. Și Iosif a mers după frații săi și i-a găsit la Dotan.

18Și când l-au văzut de departe, chiar înainte ca el să se apropie de ei, au uneltit împotriva lui să îl ucidă.

19Și au spus unul altuia: Iată, vine acest visător.

20Și acum, așadar, veniți să îl ucidem și să îl aruncăm în vreo groapă și vom spune: Ceva fiară rea l-a mâncat; și vom vedea ce vor deveni visele lui.

21Și Ruben a auzit aceasta și l-a scăpat din mâinile lor; și a spus: Să nu îl ucidem.

22Și Ruben le-a spus: Nu vărsați sânge, ci aruncați-l în această groapă care este în pustie și nu puneți mâna pe el; ca să îl scape din mâinile lor, să îl predea tatălui său din nou.

23Și s-a întâmplat, când Iosif a ajuns la frații săi, că l-au dezbrăcat pe Iosif de haina lui, haina pestriță care era pe el;

24Și l-au luat și l-au aruncat într-o groapă; și groapa era goală, nu era apă în ea.

25Și au șezut să mănânce pâine și și-au ridicat ochii și au privit și, iată, o ceată de ismaeliți a venit din Galaad cu cămilele lor, purtând mirodenii și balsam și smirnă, mergând să le coboare în Egipt.

26Și Iuda a spus fraților săi: Ce folos este dacă ucidem pe fratele nostru și ascundem sângele lui?

27Veniți și să îl vindem ismaeliților și să nu lăsăm mâna noastră să fie asupra lui, pentru că el este fratele nostru și carnea noastră. Și frații lui au fost mulțumiți.

28Atunci au trecut pe acolo negustori madianiți; și au tras și au scos pe Iosif din groapă și au vândut pe Iosif ismaeliților pentru douăzeci de arginți; iar ei au dus pe Iosif în Egipt.

29Și Ruben s-a întors la groapă; și, iată, Iosif nu era în groapă; și el și-a rupt hainele.

30Și s-a întors la frații săi și a spus: Copilul nu mai este; iar eu, încotro voi merge?

31Și au luat haina lui Iosif și au înjunghiat un ied dintre capre și au înmuiat haina în sânge;

32Și au trimis haina pestriță și au adus-o la tatăl lor; și au spus: Noi am găsit aceasta, cercetează acum dacă este haina fiului tău sau nu.

33Și a cercetat-o și a spus: Aceasta este haina fiului meu; o fiară rea l-a mâncat; Iosif este fără îndoială rupt în bucăți.

34Și Iacob și-a rupt hainele și a pus pânză de sac peste coapsele lui și a jelit pentru fiul său multe zile.

35Și toți fiii lui și toate fiicele lui s-au ridicat să îl mângâie; dar el a refuzat să fie mângâiat; și a spus: Jelind voi coborî în mormânt la fiul meu. Astfel a plâns tatăl său pentru el.

36Și madianiții l-au vândut în Egipt lui Potifar, un ofițer al lui Faraon și căpetenia gărzii.

Currently Selected:

Geneza 37: BTF2015

Highlight

Copy