San Mateo 22
22
Ema Jesús tímicutichava mácani rey te máichuhavacapa ena machimaranaya, máichayarehi eta ichape piesta
1Ema Jesús máimitucavare ena achaneana eta apana máimicutichaquene. Ánipa macahe:
2—Ema Viya, macutihi mácani rey te máimiyenachayare ema machicha, máichayarehi eta ichape piesta. 3Mavanecapa ena mavanarana náichuhapanavaca ena machimaranaya. Váhisera návarahahini nayanahini éna. 4Tásiha, ema rey máevatacavare ena apamuriana mavanarana. Ánipa máichavaca: “Eyanavare étipava ímitatajiricavaca ena níchuhaqueneanahi, náitecavanepa. Nucaparecaripahi eta vaca nirureyare nésinaruanahi. Tiúrinapa tamutu eta juca tinicacare. Énanecha nucuchapahi náitecavanepa” macahepa.
5Énasera ena máichuhaqueneanahi vahi nasuapahini. Nájina nayanahini. Ema émana tiyanapa te máesane. Ema apana máimahapana eta mayehe tienda. 6Ena apamuriana nacaratacapa ena vanairucanainihi, náehavacapa, nacapacavacapa. 7Tacahe, te máechapa ema rey, tisemapa. Mavanecapa ena masuntaruana nacapapanavaca ena ticapahianahi. Náijuchavare eta tamutu eta napenanaini. 8Tásiha, máichavacavarepa ena apamuriana mavanaranahi: “Tiúripa tamutu eta juca tinicacareana. Váipasera nuvaraha náiteca ena náinapureanahi níchuhaqueneanainihi. 9Eyana te tamutu cálleana. Íchuhavacayare namutu nácani ecainunaqueneanayare” máichavacapa. 10Tacahe, ena mavanaranahi tiyananapa, náchehupanevacapa. Nacurujicavacapa namutu nácani nacainunaqueneanapahi: nácani achaneana tiúriana énapa ena súnsusurujiana. Camurianahi. Tínicanarinehi eta te távihayarehi eta piesta.
11Tacahe, ema rey tisiapapa, máimahayarehi ena machimaranahi. Máimahapa ema émana achane ema matiarihiquenehi vahi manacahini eta namuirihasa te ticaichuhasiana. 12Tacahe, máichapa: “Ajaira, ¿tájaha tacayema vahi pinacahini eta múiriare níjararuheanahi tayeheyarehi puiti juca piéstayarehi?” Émasera ema achane vahi majicapahini. 13Tacahe, ema rey mavanecavacapa ena mavanarana: “Eveha ema maca. Ítijivaucha, ítiápechavare. Íyaracuhapana te timapicu tayehe eta máiyauchiavayare macapitiquiahechiavayare” macahepa ema rey.
14Ema Jesús máichavarepa:
—Numetacahe puiti: Camurianahi ena níchuhaqueneanapaipahi. Ánimurianarichusera ena títaurahianayare —macahepa ema Jesús.
Navaraha náemejecapavacha ema Jesús tayehe eta impuesto
(Mr 12.13-17; Lc 20.20-26)
15Tacahe, eta nasamirahi ena fariséoana, tisemanarinehi. Tiyananapa ticurujicacanapa, navarahaipa náemejecapavachayarehi apaesa étainahipucaini taviuchahini ema Jesús. 16Tacahe, navanecapa ena nachamuriana énapa ena políticoana. Nayaserepanahi ema Jesús. Te náitecapauchapa, ánipa nacahe:
—Tata maestro, vímatihi eta tatupiruvairahi táurivahi eta juca pímiturapianahi. Yátupihi eta pímitusiravacahi eta táurinaquene achene ticaijuhe me Viya. Váhivare pipicacaracavahini eta péchajisihairahi eta náichavaquenévanahi nácani achaneana, tayanapanehi aquenucahi. 17Vivarahahisera viyaserecaviyare eta pipanereruhi: ¿Táuricahipuca vivachacha eta viyasehana impuesto mayehe ema Presidente Emperador romano? Taicha víti, machanerahavihi ema Viya, ¿masi? —náichapa.
18Émasera ema Jesús máimatiacavacapa eta tamaurivapahi eta napanereruana. Tacahe, máichavacapa:
—¡Apimirahetataji! ¿Tájaha tacayema evaraha ímiaquipaicanu? 19Nímahaseji, iáminanu étapena eta reale —máichavacapa.
20Eta náijarasirapa, éma máichavacapa:
—¿Nájaha ticaijare eta juca? ¿Nájahavare ticavasimahi eta juca mirare eta te juca reale? —máichavacapa.
21Éna najicapapa:
—Mayehe ema Presidente Emperador —náichapa.
Tacahe, éma máichavacapa:
—Tiuri, táuricahi íjaraca ema Presidente Emperador eta juca mayeherichuhi éma. Tásiha, íjaracavare ema Viya eta mayeherichuhivare éma —máichavacapa.
22Te nasamapa ema Jesús eta majicapiravacahi, ichaperinehi titsirihacavanahi. Náramipa eta máitupajijiasiravahi. Tiyananapa tichavanahi.
Nayasereca ema Jesús náicharacavayarepuca ena náepenaqueneana eta náechepusirayare
(Mr 12.18-27; Lc 20.27-40)
23Étarichu te jena sache, nacahepaipahi ena saducéoana. Ena nani saducéoana, apanahivare eta náimiturapiana. Éna, vahi nasuapa eta náechepusirayare ena náepenaqueneana. Tiyananapa náimahapanahi ema Jesús. Natanucahi eta táetseraruvayarehi náicha. Ánipa nacahe:
24—Tata maestro, ema víyarahaini Moisés, manaquicahi eta máechajiriruvahi eta viyehe: “Te máepenaequenehahipuca ema achane esu mayena, tásiha nájinahipuca manaquiequeneruvainahini machichainahini; te matiarihihipuca mácani maparapehi, mavehayare esu machinenaequenéni, apaesa émainapuca macachicha eta suyehe, máitsivainahi ema maparapéni”. 25Tacutiquene te juca vitaracu, natiarihinihi ena siétequeneana ticaparapejiricacana. Tacahe, ema náechavimuri títauchavapa. Máepenáequenehapasera esu mayena. Nájinahi machichainahini. 26Tacahe, ema maparape máitauchavare esu machinenaini. Énerichuvaresera máepenaequenehavare, nájinavare máchichainahini. Ema émana maparape máitauchavare ésu. Énerichuvare máepenaequenehavare. Namutupa ena siétequeneana navehahi ésu, tásihasera náepenaequenehapaipa, nájina émanainahini macachichahini eta suyehe. 27Te táequenepa, tépenapa esu esenaini. 28Tacahe puiti, te apanapapuca eta náitaresirayare ena nani, ¿nájahapuca ena siétequeneana ema yátupiquenehi suímaquenehi esu esena, taicha ena siétequeneana namutuhi suímanarihi? —náichapa.
29Tásiha, ema Jesús majicapavacapa:
—Éjecapava éti. ¿Tájaha tacayema vahi ácaicutiarahini eta táimiturapi eta Sagrada Escritura? ¡Váhivare evarahahini esuapahini eta tamutuirahi marataha ema Viya! 30Ánaqui te apana náitaresiraya, vaipa nácamunuimahi esu esena. Énaripa ena esenana, váipavare nácamunuimahi ema ajaira. Nacutinapa ena ángeleana tiávihanahi te anuma eta namaepenacacairahi. 31Éti váhivarepuca ácaicutiara eta yátupirahi eta vahi táepenahini eta náchanevana ena náepenaqueneana. Váhipuca ácaicutiara eta máechajiriruva ema Viya. Ani macahehi éma: 32“Nútira yátupiquenenuhi Viya, macasiñaquenehi ema Abraham, ema Isaac émapa ema Jacobo” macahepa ema Viya. Nutupiruvahi numetacahe: Ema Viya, éma téchahi eta náitaresirana ena téhicanahi, tayanapane tépenanaripa. Eta náchanevana, tímiyanavarichucha títareca te mamirahu. Éti, ichape eta éjecapiravahi —máichavacapa ema Jesús.
33Tacahe, eta nasamirahi ema Jesús, ichaperinehi eta náramirahi ena achaneana eta máimiturapihi.
Eta tisuapacarepanahi te mavanairipiana ema Viya
(Mr 12.28-34)
34Tacahe, ena fariséoana eta náimairahi macamatinasiravacahi ema Jesús ena saducéoana, ticurujicacanapa éna. 35Tásiha, tiyananapa náemejecapavachayarehi ema Jesús. Ema émana ticainapucavapa, máestrohi éma tayehe eta nayeherepiana. Mayaserecapa éma:
36—Tata maestro, nuvaraha pimetacanuini ¿tájahapuca eta vanairipi tisuapacarepanahi tayehe eta mavanairipiana ema Viya? —macahepa.
37-38Ema Jesús majicapapa:
—Eta máechajiriruva ema Viya te Sagrada Escritura, ani tacahehi: “Yátupina eta émunasiranuina nuti Iáquenu. Iúnaca te esamureana. Yátupina eta ecachanevairanuina núti. Epanerecha eta nímiturapiana tamutu sácheana, yátiana”. Étara eta juca eta vanairipi tisuapacarepanahi. Éta tativayare ítauchayare, tínapuca tayehe eta apamuri vanairipiana. 39Eta apana táehiruhi eta juca, ánivare tacahe: “Pémunacayare ema piparaepiyahi, tácuti eta pémunasiravahi píti”. 40Eta juca apinaquene vanairipi, éta máehicahi ema víyarahaini Moisés tayehe eta apamuriana mavanairipianahi éma. Énaripa ena apamuriana profetana, étarichuvare náehicahivare éna tayehe eta náimiturapianahi.
Yátupi ema Cristo mámariéquenénihi ema rey David, Víyahivare éma
(Mr 12.35-37; Lc 20.41-44)
41Tacahe, eta náurujiasiraichaha ena fariséoana te machacaya ema Jesús, 42máichavacapa:
—Puiti, nuvaraha nuyaserecahe eti: ¿Tájaha tacayema eta epanereruana éti mayehe ema Cristo ema ecuchapaquenehi? ¿Tájaha eta ícutiarayare eta ímatirayarehi éma te máimerecavapa? —máichavacapa.
Éna najicapapa:
—Vímatinapa éma taicha tiúchucayare mámariequeneyare ema víyaraháini rey David —nacahepa.
43Majicapavarepa:
—Yátupihi ema Cristo achanequenehi eta máimahi taicha mámariequeneyarehi ema víyaraháini David. Nuvarahasera epanerechaya eta juca máechajiriruvahi ema David te májurehi Salmo, ani macahehi: 44“Ema Viya máichapa ema Tata Náquenu Cristo: Yare, péjaca te nuvaure, eta picuchapihayare eta nucaepuyusiraya te pimirahu ena ticatianacavianahi” macahepa. 45Ema David, eta máimijarechirahi ema Cristo “Tata Náquenu”, ¿tájahapuca eta macayemaquenehi? Núti németeaca Víyahivare ema Cristo. ¿Tájaha íchahi éti? —máichavacapa.
46Eta nasamirahi eta juca, nájina náijaracavahini najicapahini. Eta tacahe, nájinapa napatsicavahini nápechahini nayaserecahini.
Currently Selected:
San Mateo 22: ign
Highlight
Share
Copy

Want to have your highlights saved across all your devices? Sign up or sign in
© 2012, Wycliffe Bible Translators, Inc. All rights reserved.