Matei 24

X. DISCURSUL ESCATOLOGIC

Anunțarea distrugerii templului

(Mc 13,1-2; Lc 21,5-6)

1Isus ieșise din templu și pleca. Atunci s-au apropiat de el discipolii și i-au arătat construcțiile templului. 2Dar el, luând cuvântul, le-a zis: „Nu vedeți toate acestea? Adevăr vă spun: nu va rămâne piatră peste piatră care să nu fie dărâmată”.

Începutul durerilor și al persecuțiilor

(Mt 10,17-22; Mc 13,3-13; Lc 21,7-19)

3Pe când ședea pe Muntele Măslinilor, au venit la el discipolii și i‑au zis aparte: „Spune-ne! Când se vor întâmpla toate acestea și care este semnul venirii tale și al sfârșitului lumii?”. 4Isus, răspunzând, le-a zis: „Vedeți să nu vă înșele cineva! 5Căci mulți vor veni în numele meu spunând: «Eu sunt Cristosul» și-i vor înșela pe mulți. 6Atunci aveți să auziți vorbindu-se despre războaie și zvonuri de războaie. Nu vă înspăimântați, căci trebuie să fie toate, dar nu este încă sfârșitul! 7Se va ridica un neam împotriva altui neam și o împărăție împotriva altei împărății și vor fi foamete și cutremure în diferite locuri. 8Dar toate acestea sunt [doar] începutul durerilor#24,8 Lit.: „chinurilor”..

9Atunci vă vor da la tortură și vă vor ucide; veți fi urâți de toate neamurile din cauza numelui meu. 10Atunci mulți se vor scandaliza, se vor trăda unii pe alții și se vor urî între ei. 11Mulți profeți falși se vor ridica și vor înșela pe mulți. 12Din cauza înmulțirii fărădelegii, dragostea multora se va răci. 13Însă cine va rămâne statornic#24,13 Verbul folosit aici are și semnificația „a răbda”. până la sfârșit, acela va fi mântuit.

14Și această evanghelie a împărăției va fi predicată în toată lumea, ca mărturie pentru toate neamurile. Atunci va veni sfârșitul.

Devastarea Ierusalímului

(Mc 13,14-23; Lc 21,20-24)

15Așadar, când veți vedea urâciunea pustiirii#24,15 Lit.: „profanarea devastatoare”. Prin această expresie, profetul Danièl se referă la gestul sacrileg al lui Antiòh al IV-lea Epifànul care, în 167 î.C., a ridicat statuia lui Zèus din Olímp pe altarul de jertfă din templul din Ierusalím (cf. 1Mac 1,54; 2Mac 6,2). Acest fapt a devenit prototipul oricărei profanări a templului din Ierusalím., de care se vorbește în profetul Daniél, stând în locul sfânt – cel care citește să înțeleagă –, 16atunci cei care sunt în Iudéea să fugă în munți; 17cel care se află pe terasa [casei] să nu coboare ca să ia ceva din casă, 18iar cel care este pe câmp să nu se întoarcă înapoi ca să-și ia haina!

19Vai celor însărcinate și celor care alăptează în zilele acelea! 20Rugați-vă ca fuga voastră să nu fie iarna sau în zi de sâmbătă! 21Atunci va fi o nenorocire#24,21 Lit.: „necaz”. atât de mare cum nu a fost de la începutul lumii până acum și nici nu va mai fi. 22Și, dacă n-ar fi scurtate zilele acelea, niciun om#24,22 Lit.: „niciun trup”. nu s-ar salva; însă, datorită celor aleși#24,22 Se reia ideea mesianică de speranță a „restului sfânt” prin care devine posibilă salvarea celorlalți., zilele acelea vor fi scurtate.

23Atunci, dacă vă va spune cineva: «Iată, aici este Cristos!» sau «Acolo!», să nu credeți, 24căci se vor ridica „cristoși” falși și profeți falși și vor face#24,24 Lit.: „se vor da”. semne mari și lucruri minunate pentru a-i înșela, dacă se poate, și pe cei aleși! 25Iată, v-am spus dinainte!

26Deci, dacă vă vor spune: «Iată, este în pustiu!», să nu vă duceți; «iată, este în camerele de taină», să nu credeți! 27Căci așa cum fulgerul vine la răsărit și luminează până la apus, tot la fel va fi venirea Fiului Omului. 28Unde va fi cadavrul, acolo se vor aduna vulturii.

Venirea Fiului Omului

(Mc 13,24-27; Lc 21,25-28)

29Îndată după nenorocirea#24,29 Lit.: „necazul”. din zilele acelea,

soarele se va întuneca,

iar luna nu-și va mai da lumina,

stelele vor cădea de pe cer,

iar puterile cerului se vor zgudui.

30Atunci se va arăta semnul Fiului Omului în cer; și tot atunci își vor bate [pieptul] toate triburile pământului și îl vor vedea «pe Fiul Omului venind pe norii cerului» cu putere și mare glorie. 31Și îi va trimite pe îngerii săi cu [sunet] puternic de trâmbiță#24,31 Unele manuscrise au: „cu trâmbiță mare”, iar altele: „cu trâmbiță și cu sunet”. și-i vor aduna pe toți aleșii săi din cele patru vânturi, de la un capăt la altul al cerurilor.

Parabola smochinului

(Mc 13,28-31; Lc 21,29-33)

32Învățați de la smochin parabola: când mlădița devine deja fragedă și dau frunzele, știți că vara este aproape! 33La fel și voi, când veți vedea toate acestea, să știți că este aproape, la ușă! 34Adevăr vă spun că nu va trece această generație până nu se vor împlini toate acestea. 35Cerul și pământul vor trece, dar cuvintele mele nu vor trece.

Îndemn la vigilență

(Mc 13,32-37; Lc 17,26-30.34-36)

36Despre ziua și ceasul acela nu știe nimeni, nici îngerii din ceruri, nici Fiul#24,36 Multe manuscrise omit: „nici Fiul”. Arianii (în sec. al IV-lea) au interpretat „nici Fiul” ca un argument că Isus este numai om, nu și Dumnezeu. Dar această expresie se aseamănă cu Mt 22,23 și arată că nu este misiunea lui Isus să determine sfârșitul lumii și să predestineze locuri în cer. Dumnezeu este stăpânul absolut al istoriei. Oamenii nu pot nici prevedea, nici controla desfășurarea istoriei. De aceea este absurdă pretenția unora de a cunoaște data sfârșitului lumii., ci doar Tatăl. 37Cum a fost în zilele lui Nóe, tot așa va fi venirea Fiului Omului: 38căci, cum era în acele zile dinaintea potopului, [când oamenii] mâncau și beau, se însurau și se măritau, până în ziua în care Nóe a intrat în arcă 39și nu și-au dat seama până când a venit potopul și i-a luat pe toți, tot așa va fi și venirea Fiului Omului. 40Atunci vor fi doi pe câmp: unul va fi luat, iar celălalt va fi lăsat; 41două vor măcina la moară: una va fi luată, iar cealaltă, lăsată.

42Vegheați, așadar, căci nu știți în ce zi vine stăpânul vostru! 43Dar aceasta s-o știți: dacă ar ști stăpânul casei la care strajă vine hoțul, ar veghea și nu ar lăsa să i se spargă casa. 44De aceea fiți și voi gata, pentru că Fiul Omului vine în ceasul la care nu vă gândiți!

Parabola servitorului credincios

(Lc 12,41-48)

45Oare cine este cu adevărat servitorul credincios și înțelept pe care stăpânul l-a stabilit peste cei din casa lui ca să le dea hrană la timpul potrivit? 46Fericit este servitorul acela pe care stăpânul său, venind, îl va găsi astfel! 47Adevăr vă spun că îl va pune peste toate bunurile sale. 48Dar, dacă acel servitor spune în inima lui: «Stăpânul meu întârzie» 49și începe să-i lovească pe cei care sunt servitori împreună cu el, să mănânce și să bea cu bețivii, 50stăpânul acelui servitor va veni în ziua în care nu se așteaptă și la ora pe care n-o știe, 51îl va pedepsi aspru#24,51 Lit.: „îl va tăia în două”. și îi va face#24,51 Lit.: „îl va pune să aibă parte”. parte cu cei ipocriți. Acolo va fi plânset și scrâșnirea dinților. #Lc 19,44 #13,39.40.49; 28,20 #In 5,43 #10,17.23 #In 16,2 #10,22 #In 15,18 #10,22 #28,19 #10,18 #1Mac 1,54; 6,7 #Lc 17,31 #Ap 7,14 #Il 2,2 #Dan 12,1 #24,5.11 #1In 2,18 #Dt 13,2-4 #2Tes 2,9.10 #Ap 13,13.14 #24,37.39 #1Cor 15,23 #1Tes 2,19; 3,13; 4,15; 5,23 #2Tes 2,1.8 #Iac 5,7-8 #2Pt 3,4.12 #1In 2,28 #Ez 32,7 #Il 2,10; 3,4; 4,15 #Ap 6,12 #Ag 2,6.21 #Ap 6,13 #Zah 12,10.14 #Ap 1,7 #16,27 #13,41 #Is 27,13 #1Cor 15,52 #1Tes 4,16 #16,28 #5,18 #Lc 16,17 #Fap 1,7 #1Tes 5,1.2 #Gen 6,9.12 #24,27.39 #1Cor 15,23 #1Tes 2,19; 3,13; 4,15; 5,23; 2Tes 2,1.8 #Iac 5,7.8 #2Pt 3,4.12 #1In 2,28 #Gen 6,13–7,24 #2Pt 3,6 #1Tes 5,2 #2Pt 3,10 #Ap 3,3; 16,15 #25,21.23 #8,12; 13,42.50; 22,13; 24,51; 25,30 #Lc 13,28

Currently Selected:

Matei 24: VBRC2020

Highlight

Copy