Ioan 18

PĂTIMIREA ȘI MOARTEA LUI ISUS

Arestarea lui Isus

(Mt 26,47-56; Mc 14,43-52; Lc 22,47-53)

1Spunând acestea, Isus a ieșit împreună cu discipolii săi dincolo de torentul Cédron#18,1 Lit.: „Torentul tulbure”. Era numele unui torent (albie, de obicei secată, în care se scurgea apa în timpul ploilor de iarnă) aflat la est de oraș, creând valea cu același nume ce desparte Ierusalímul de Muntele Măslinilor. Este menționat numai aici în Noul Testament (cf. 2Sam 15,23 și 1Rg 15,13)., unde era o grădină în care a intrat el și discipolii lui. 2Dar știa și Iúda, trădătorul, locul [acela], pentru că de multe ori Isus se aduna acolo împreună cu discipolii săi. 3Așadar, Iúda, luând cohorta și servitori de la arhierei și farisei, a venit acolo cu felinare, torțe și arme. 4Atunci Isus, cunoscând toate câte vor veni asupra lui, a ieșit și le-a zis: „Pe cine căutați?”. 5I-au răspuns: „Pe Isus Nazarinéanul”. El le-a zis: „Eu sunt”#18,5 Unele manuscrise adaugă: „Isus”.. Era acolo cu ei și Iúda, cel care l-a trădat. 6Când le-a zis: „Eu sunt”, ei s-au dat înapoi și au căzut la pământ. 7Atunci, i-a întrebat a doua oară: „Pe cine căutați?”, iar ei au zis: „Pe Isus Nazarinéanul”. 8Isus le-a răspuns: „V‑am spus că eu sunt. Așadar, dacă mă căutați pe mine, lăsați-i pe aceștia să plece!”. 9Ca să se împlinească cuvântul pe care îl spusese: „Dintre cei pe care mi i-ai dat, n-am pierdut pe niciunul”.

10Atunci Símon Petru, care avea o sabie, a scos-o și l-a lovit pe servitorul arhiereului și i-a tăiat urechea#18,10 Lit.: „urechiușa”. dreaptă; iar numele servitorului era Malhus. 11Dar Isus i-a zis lui Petru: „Pune-ți#18,11 Lit.: „aruncă-ți”. sabia în teacă! Oare să nu beau potirul pe care mi l-a dat Tatăl?”.

Isus înaintea marelui preot și renegarea lui Petru

(Mt 26,57-75; Mc 14,53-72; Lc 22,54-71)

12Atunci, cohorta, comandantul și servitorii iudeilor l-au luat pe Isus și l-au legat. 13L-au dus mai întâi la Ánna#18,13 Acest nume este forma greacă a ebraicului „Hánanyâ” (= „Domnul s-a îndurat”). A fost mare preot între anii 6-15, dar influența lui continuă, întrucât cei cinci fii și ginerele Caiàfa au ocupat pe rând funcția de mare preot. Este posibil ca el să fi fost personajul principal care a organizat condamnarea lui Isus., căci era socrul lui Caiáfa, care era marele preot al acelui an. 14Caiáfa era acela care dăduse iudeilor sfatul: „Este mai bine să moară un singur om pentru popor”.

15Iar Símon Petru și celălalt discipol îl urmau pe Isus. Acel discipol era cunoscut marelui preot și a intrat împreună cu Isus în curtea marelui preot. 16Petru stătea afară, lângă poartă. Atunci celălalt discipol, care era cunoscut marelui preot, a ieșit și a vorbit cu portăreasa și a intrat și Petru. 17Servitoarea portăreasă i-a spus lui Petru: „Nu cumva ești și tu dintre discipolii acelui om?”. El i-a zis: „Nu sunt”. 18Stăteau acolo slujitorii și servitorii; făcuseră un foc – pentru că era frig – și se încălzeau. Și Petru stătea cu ei și se încălzea.

19Atunci, marele preot l-a întrebat pe Isus despre discipolii lui și despre învățătura sa. 20Isus i-a răspuns: „Eu am vorbit lumii pe față. Întotdeauna am învățat în sinagogă și în templu, unde se adună toți iudeii. N-am vorbit nimic pe ascuns. 21De ce mă întrebi pe mine? Întreabă-i pe cei care au auzit ce le-am vorbit! Iată, ei știu ce am spus!”.

22Îndată ce a spus acestea, unul dintre servitori, care stătea în preajmă, i-a dat o palmă lui Isus, spunând: „Așa răspunzi tu marelui preot?”. 23Isus i-a răspuns: „Dacă am vorbit rău, dă mărturie despre rău! Dar dacă [am vorbit] bine, de ce mă lovești?”. 24Atunci Ánna l-a trimis legat la Caiáfa, marele preot.

25Iar Símon Petru stătea și se încălzea. Atunci ei i-au spus: „Nu cumva ești și tu dintre discipolii lui?”. El a negat și a zis: „Nu sunt”. 26Unul dintre servitorii marelui preot, o rudă a celui căruia Petru i‑a tăiat urechea, i-a zis: „Nu te-am văzut eu în grădină împreună cu el?”. 27Dar Petru a negat din nou și îndată a cântat cocoșul.

Isus înaintea lui Pilát

(Mt 27,1-2.11-14; Mc 15,1-5; Lc 23,1-5)

28Atunci l-au adus pe Isus de la Caiáfa la pretoriu#18,28 În Palestína, „pretoriul” indica locuința permanentă a guvernatorului roman. În timpul lui Isus, guvernatorul locuia în fortăreața Antonia, dar, după moartea lui Iròd, și în palatul lui Iròd. Bibliștii discută dacă procesul a avut loc în fortăreața Antònia (la nord de templu) sau în palatul lui Iròd (în partea de sud-vest a Ierusalímului).. Era dimineață. Dar ei nu au intrat în pretoriu, ca să nu se profaneze#18,28 Pentru evrei, locuințele păgânilor erau impure și contactul cu ele ducea la impuritate rituală. Se credea că în jurul caselor păgâne ar fi fost îngropate cadavre de copii avortați. Or contaminarea prin contactul cu un cadavru dura șapte zile și, prin urmare, Paștele trebuia amânat cu o lună (Num 9,6.11; 2Cr 30,2-3). și să poată [mânca] Paștele. 29Pilát a ieșit deci la ei și a spus: „Ce acuzație aduceți împotriva acestui om?”. 30Au răspuns și i-au zis: „Dacă nu ar fi fost acesta un răufăcător, nu l-am fi dat [pe mâna ta]”. 31Atunci, Pilát le-a zis: „Luați-l voi și judecați-l voi după Legea voastră!”. Iudeii i-au spus: „Nouă nu ne este permis să ucidem pe nimeni”#18,31 După mărturia lui Iosíf Flàviu și a Talmùdului Palestinian, iudeilor nu le era permis să dea sentințe de condamnare la moarte. Acest drept era rezervat procuratorului roman. Lapidarea sfântului Ștèfan și alte cazuri similare sunt mai degrabă un linșaj și o violare a disciplinei romane.. 32Astfel trebuia să se împlinească cuvântul pe care îl spusese el, arătând de ce [fel de] moarte avea să moară.

33Pilát a intrat din nou în pretoriu, l-a chemat pe Isus și i-a zis: „Tu ești regele iudeilor?”. 34Isus a răspuns: „De la tine însuți spui aceasta sau ți-au spus alții despre mine?”. 35Pilát a răspuns: „Oare sunt eu iudeu? Neamul tău și arhiereii te-au dat pe mâna mea. Ce ai făcut?”. 36Isus a răspuns: „Împărăția mea nu este din lumea aceasta. Dacă împărăția mea ar fi fost din lumea aceasta, slujitorii mei s‑ar fi luptat ca să nu fiu dat pe [mâna] iudeilor. Dar acum împărăția mea nu este de aici”. 37Atunci Pilát i-a zis: „Așadar, ești rege?”. Isus i-a răspuns: „Tu spui că eu sunt rege. Eu pentru aceasta m-am născut și pentru aceasta am venit în lume, ca să dau mărturie despre adevăr. Oricine este din adevăr ascultă glasul meu”. 38Pilát i-a zis: „Ce este adevărul?”#18,38 Ținând cont de caracterizarea făcută lui Pilàt de către istoriografi, se pare că întrebarea acestuia nu exprimă nici scepticism filozofic, nici ironie, nici sarcasmul omului politic, nici căutarea serioasă a adevărului. Pur și simplu, Pilàt este străin și refractar față de mărturia lui Isus despre adevăr..

După ce a spus aceasta, [Pilát] a ieșit din nou la iudei și le-a zis: „Eu nu găsesc în el nicio vină#18,38 Lit.: „niciun motiv”.. 39Dar este un obicei la voi ca de Paște să vă eliberez pe cineva; așadar, vreți să vi-l eliberez pe regele iudeilor?”. 40Atunci au strigat din nou, spunând: „Nu pe acesta, ci pe Barába”. Iar Barába era un tâlhar. #Mt 26,30.36 #Mc 14,26.32 #Lc 22,39 #1,48 #12,27 #8,24 #Ps 35,4; 27,2 #17,12 #6,39; 10,28 #Mt 26,39 par. #Lc 3,2 #11,50 #Mt 26,58.69-75 #Mc 14,54.66-72 #Lc 22,54-62 #Is 45,19; 48,16 #Lc 22,53 #Fap 23,2 #11,55 #Mt 26,17 #Fap 18,15 #3,14 #19,14-15.19-22 #1,10 #6,15 #8,23; 12,32; 18,10-11 #3,35 #3,11 #10,26 #1In 3,19 #Lc 23,22

Currently Selected:

Ioan 18: VBRC2020

Highlight

Copy