Iudita 1
1
I. CAMPANIA LUI HOLOFÉRN#1,0 Relatarea din Iudíta se încadrează pe un amplu fundal al istoriei Orientului Mijlociu. Puterea antidivină a Síriei, personificată în figura lui Nabucodonosòr, aspiră la stăpânirea universală. Tot Orientul Mijlociu, cuprinzând țările mediteraneene și cele mesopotameene, se găsește sub stăpânire asiriană datorită victoriilor lui Holofèrn, comandantul armatei. În marele imperiu, Nabucodonosòr este recunoscut și invocat ca un Dumnezeu. Evreii, amenințați în independența lor politică și în credința lor, sunt hotărâți să opună rezistență.
Nabucodonosór și Arfaxád
1În anul al doisprezecelea#1,1 Trebuie înțeles nu în sens istoric, ci în sens simbolic în momentul în care puterea opresorului lui Israèl ajunge la punctul culminant. al domniei lui Nabucodonosór#1,1 Din punct de vedere istoric, a fost regele Babilònului între 604-562 î.C. În anul 587 î.C. a distrus Ierusalímul și templul Domnului. În această relatare, Nabucodonosòr este o figură-tip care concentrează în sine trăsăturile caracteristice ale asupritorului asirian, babilonian și grec împotriva Israèlului., cel care a domnit peste asiriéni#1,1 Nabucodonosòr nu putea fi rege asirian, din moment ce Asiria a amenințat Israèlul în sec. VIII-VII î.C., iar dominația ei a încetat odată cu distrugerea cetății Niníve, în anul 612 î.C. Se observă indiferența autorului pentru datele istorice. Numele tiranului babilonian este pus în legătură cu imperiul asirian, cu intenția de a prezenta o figură supra-istorică, monstruoasă, a dușmanilor celor mai înrăiți ai Israèlului. în cetatea cea mare Niníve în zilele lui Arfaxád#1,1 Nu se cunoaște niciun Arfaxàd în istorie. Se pare că autorul, căruia îi plac arhaismele, a voit să menționeze trei dintre fiii lui Sem din Geneză: Asur, Arfaxàd și Elàm (Gen 10,22). Numele lui Arfaxàd duce cu gândul la Fraòrte (675-653 î.C.), fondatorul regatului mezilor care își avea capitala la Ecbatàna (astăzi Hamadàn), la încrucișarea căilor importante de comunicație. A fost fortificată în sec. VIII și distrusă de Círus în 550 î.C. (cf. Tob 3,7; 6,10)., care a domnit peste mezi#1,1 Este o populație de pe podișul iranian al cărei regat a durat între 715-553 î.C. Ei reprezintă opoziția făcută puterii mondiale în sfera păgână. în Ecbatána, 2[acesta din urmă] a construit de jur împrejurul [cetății] Ecbatána ziduri din piatră cioplită de trei coți lățime și de șase coțilungime, iar înălțimea zidului a făcut-o de șaptezeci de coți și lățimea lui de cincizeci de coți#1,2 După acest calcul, pietrele măsurau 3/1,5 m. Zidul era înalt de 35 m și lat de 25. Proporțiile fortificațiilor (mai mari decât cele ale capitalelor orientale ca Babilònul și Persèpolis) sunt rodul fanteziei și au scopul de a sublinia imposibilitatea cuceririi cetății regale; se pune în lumină puterea supraumană a celui care reușește să o ia în stăpânire, Nabucodonosòr.. 3La porțile ei a stabilit turnuri de o sută de coți și a pus temelia ei lată de șaizeci de coți. 4A făcut porțile ei, porți care ajungeau la înălțimea de șaptezeci de coți și lățimea lor era de patruzeci de coți pentru ieșirile armatei celor viteji ai ei și desfășurarea pedestrașilor ei.
5În zilele acelea, regele Nabucodonosór a făcut război împotriva regelui Arfaxád în câmpia cea mare care este câmpia din ținutul Ragáu#1,5 Este localitate din podișul Mèdiei, numită probabil Raghès în Tob 4,1; 5,6. Trebuie identificată cu actuala Rài. Acest teritoriu se găsește la nord-est de Ecbatàna, la 160 de km de vechea capitală.. 6Au venit la el#1,6 Adică alături de regele Arfaxàd. toți cei care locuiau în ținutul muntos#1,6 E vorba de partea occidentală a Iranului de astăzi. și toți cei care locuiau pe Eufrát, pe Tígru, pe Hydáspe#1,6 Ar putea fi un afluent al fluviului Indus, spre hotarul de est al Pèrsiei; însă, mai probabil, ar putea fi identificat cu râul Coàspes, care trece pe la sud de Suza, situată la est de Babilòn. și în câmpia lui Arióc#1,6 Rege necunoscut. Este vorba probabil de un arhaism împrumutat din Gen 14,1., regele din Elám#1,6 Este o populație ce locuiește în regiunea orientală a văii Tígrului. Regatul din Elàm dispare datorită asirienilor în sec. VII î.C. În 1Mac 6,1, este amintită o expediție a regelui Antiòh al IV-lea Epifànul împotriva regiunii Elàm. Probabil că autorul vrea aici să se refere la Elímais.; s-au adunat multe popoare să se așeze în linie de luptă împotriva fiilor lui Heleúd#1,6 Regiune nelocalizată. Ar putea să indice un loc și o populație din Mèdia (numită cadusiană sau țara caldee). Geografia și topografia cărții este compusă din informații arhaizante luate din Biblie, din elemente derivate din toponimia elenistă și din invenții ale fanteziei autorului..
7Nabucodonosór, regele asiriénilor, a trimis [mesageri] la toți cei care locuiau în Pérsia#1,7 În Idt 7-12 este relatată invitația adresată de Nabucodonosòr popoarelor ca să-l ajute în acțiunea lui războinică. Refuzul din partea acestora duce la hotărârea răzbunării regelui. Lista popoarelor (posibile aliate ale lui Nabucodonosòr împotriva lui Arfaxàd) cuprinde în special popoarele occidentale. Dintre cele orientale este menționată numai Persia. Enumerarea urmează o ordine care merge de la nord la sud și de la sud la vest. Această geografie are scopul de a încadra faptele Iudítei într-un spațiu mondial. și la toți cei care locuiau spre nord, la toți cei care locuiau în Cilícia#1,7 Este regiunea din partea de sud-est a Asiei Mici., în Damásc, în Libán și Antilibán, la toți cei care locuiau pe țărmul mării 8și la toate popoarele care erau în Carmél, în Galaád#1,8 Regiune din Transiordania cuprinsă între râurile Iarmùk și Iabòq., în Galiléea de Sus și în câmpia cea mare Esdrelón#1,8 Câmpie aflată în Galilèea de Sud, numită astfel numai în această lucrare. Numele provine de la cuvântul ebraic deformat „Izreel”, cetate situată în această câmpie (cf. Ios 15,56; 17,16; Jud 6,33; 1Rg 4,11)., 9în toată Samaría și în cetățile ei, dincolo de Iordán#1,9 Terminologie care corespunde punctului de vedere al Babilònului (cf. Ex 4,11). până la Ierusalím și Batané#1,9 Este vorba de o cetate care corespunde cu Bet-Anòt, situată la sud-est de Bèer-Șèba, sau districtul numit „Batanèea” din timpul lui Irod., Helús#1,9 Localitate identificată cu actualul El-Chalasà, situat la sud-vest de Hebròn., Cádeș#1,9 Ar putea fi o cetate din Galilèea sau Càdeș-Bàrnea din Nègheb. și [dincolo] de râul Egiptului#1,9 Este Wàdi-el-Aríș, care separă Palestína de Egipt (cf. Ios 15,4). și Táfna#1,9 Cetate din Delta orientală a Nílului, probabil actualul Tell-Dàphne, situată lângă lacul Menzalè (cf. Ier 43,7; 46,14)., Ramése#1,9 Probabil Tànis (cf. Gen 47,11; Ex 1,11). și întregul Ghésem#1,9 Teritoriul cuprins în Wàdi-Tumilàt (cf. Gen 45,10; 46,34; 47,1)., 10până când au ajuns dincolo de Tánis#1,10 Trebuie localizată la San-el-Hagàt, în Delta Nílului (cf. Num 13,22; Is 19,11-13). și Mémfis#1,10 Capitala Egiptului de Sus, situată la sud de Cairo, lângă Sahàra (cf. Is 19,13; Ier 2,16). și la toți cei care locuiau în Egipt, până au ajuns pe munții Etiópiei. 11Dar toți locuitorii întregului pământ au disprețuit cuvântul lui Nabucodonosór, regele asiriénilor, și nu au venit cu el în război pentru că nu se temeau de el, ci era înaintea lor ca un om oarecare#1,11 Lit.: „om unul”, adică singur, izolat din punct de vedere politic. Probabil versiunea greacă presupune un termen ebraic care înseamnă „un om oarecare”, adică diferit de ceea ce visa și își propunea monarhul. Popoarele din Occident subestimează puterea politică și militară a lui Nabucodonosòr. Acest dispreț va fi folosit ca pretext pentru a justifica intervenția armată.; mesagerii lui s-au întors cu mâna goală și cu rușinea feței lor. 12Nabucodonosór s-a înfuriat foarte mult pe tot pământul și a jurat pe tronul și pe regatul său#1,12 Formulă semitică folosită în jurământul de blestem; infidelitatea față de faptul respectiv ar trebui să cauzeze cea mai mare catastrofă pentru demnitatea monarhului. că se va răzbuna pe toate ținuturile#1,12 Lit.: „tot pământul”, locuțiune emfatică ce se întâlnește des în carte (Idt 5,21; 6,4; 7,4; 11,8). Cilíciei, ale Damáscului și ale Síriei și că îi va ucide cu sabia lui pe toți locuitorii din ținutul Moáb și pe toți fiii lui Amón, toată Iudéea#1,12 Menționarea lui Moàb, Amòn (cf. 2Rg 24,2) și a Iudeii, țări neamintite în Idt 1,7-10, pregătește dezvoltarea ulterioară a acțiunii în care sunt implicate aceste popoare. și pe toți cei din Egipt, până va ajunge pe ținuturile celor două mări#1,12 Adică țările situate între Marea Roșie și Marea Mediterană. Planurile strategice ale lui Nabucodonosòr erau mărețe. Imperiul lui trebuia să se extindă asupra tuturor popoarelor care locuiau suprafața cuprinsă între Golful Persic și Marea Mediterană..
Campania împotriva lui Arfaxád
13S-a așezat în linie de luptă cu armata sa împotriva regelui Arfaxád în anul al șaptesprezecelea și a fost mai puternic în luptă decât el; a răsturnat toată armata lui Arfaxád, toată cavaleria lui și toate carele sale. 14A pus stăpânire peste toate cetățile lui și a ajuns până la Ecbatána. A luat în stăpânire turnurile, a devastat toate piețele ei și a făcut de rușine splendoarea ei. 15L-a capturat pe Arfaxád în munții Ragáu și l-a străpuns cu sulițele lui; l-a nimicit până la [sfârșitul] acelei zile#1,15 Expresia poate fi tradusă și: „până în aceste zile”, adică „pentru totdeauna”..
16S-a întors împreună cu ei, el și ceata lui, o foarte mare mulțime de bărbați războinici. Acolo s-au odihnit și au sărbătorit el și armata lui o sută douăzeci de zile. #2Rg 24,1; Dan 1–4 #2Rg 19,36; Tob 1,3.10; Ióna 1,2 #Gen 10,22 #Esd 6,2 #Tob 4,1; 5,6 #Gen 14,1; 10,22 #3,9; 4,6; 7,3 #1Sam 25,11; 2Sam 10,4 #Dan 2,12; 3,13; 1Mac 3,27 #1Mac 1,40; 2,12 #Est 1,3-4
Currently Selected:
Iudita 1: VBRC2020
Highlight
Share
Copy
Want to have your highlights saved across all your devices? Sign up or sign in
Copyright © 2020 Departamentul de Cercetare Biblică al Diecezei Romano-Catolice de Iași