Qohelet 10

1Muștele moarte pot strica și revărsa untdelemnul amestecat#10,1 Sensul versetului este că un singur defect poate paraliza acțiunea celui drept.;

puțină nebunie este mai de preț decât înțelepciunea și decât gloria.

2Inima celui înțelept este la dreapta lui,

iar inima celui nesimțit

este la stânga lui.

3Chiar și pe drum merge ca nebunul, este lipsit de inimă și spune despre fiecare: „Este nebun”.

Înțelepciunea preferă stabilitatea

4Dacă duhul celui care conduce se ridică împotriva ta, nu-ți lăsa locul, căci calmul liniștește păcate mari#10,4 Acest sfat, de a-și păstra sângele rece, dat funcționarilor regali, are numeroase paralele în înțelepciunea egipteană. Nu trebuie niciodată să se renunțe din cauza mâniei.!

5Există un rău pe care l-am văzut sub soare ca greșeala care iese de la cel care are putere: 6cel nebun este pus pe înălțimi mari, iar cei bogați se așază în locuri joase. 7Am văzut sclavi pe cai și conducători care mergeau ca sclavii pe pământ#10,7 Lui Qohelèt nu-i plac agitațiile sociale, întrucât instaurează dezordinea. Totuși, nu poate fi considerat în opoziție cu profeții și cu psalmiștii care vestesc răsturnarea condiției lor în epoca mesianică (cf. 1Sam 2,4-8; Is 41,23; Ps 107,40-41; 113,7-8)..

Riscurile acțiunii

8Cine sapă o groapă cade în ea

și cine dărâmă un zid

este mușcat de șarpe.

9Cine taie pietre poate fi rănit de ele,

iar cine crapă lemne este în pericol

din cauza lor.

10Dacă fierul este tocit și tăișul#10,10 Lit.: „fețele”. nu este ascuțit, trebuie să fie mai puternice forțele. Reușita este proprie înțelepciunii.

11Dacă mușcă șarpele fără să fi fost descântat, nu este niciun avantaj pentru cel care descântă#10,11 Lit.: „stăpânul limbii”..

Înțelepciunea și prostia

12Cuvintele gurii celui înțelept

sunt har,

dar buzele celui nesimțit îl pierd#10,12 Lit.: „îl înghit”..

13Începutul cuvintelor gurii sale

sunt nebunie,

iar sfârșitul gurii sale

este prostia cea mai rea.

14Nebunul își înmulțește cuvintele;

omul nu știe ce va fi;

cine-i va face cunoscut ce va fi după el?

15Truda celui nesimțit îl obosește,

când nu știe să meargă în cetate.

Regele și puterea

16Vai de tine, țară al cărei rege

este un tânăr

și ale cărei căpetenii

mănâncă de dimineață!

17Dar ferice de tine, țară al cărei rege

este un fiu de nobili,

ale cărei căpetenii mănâncă la timp

pentru a se întări,

și nu pentru a bea.

18Din cauza lenei cade grinda

și din cauza delăsării mâinilor

picură în casă.

19Fac pâine pentru voioșie#10,19 Lit.: „pentru râs”.

și vinul înveselește viața,

iar argintul răspunde la toate.

20Nu-l blestema pe rege

nici în gândul tău

și nu-l blestema pe cel bogat

nici în camera ta de dormit!

Căci pasărea cerului

face să umble glasul

și zburătoarele#10,20 Lit.: „stăpânul aripilor”. fac cunoscut lucrul. #Gal 5,9 #2,14 #Prov 16,14 #Prov 14,30; 15,4 #Prov 19,10; 30,22 #Ps 7,16; Prov 26,27; Sir 27,26 #Sir 12,13 #Prov 10,32; 15,2; Sir 21,16 #Is 32,6; Ps 14,1 #3,22 #Prov 31,4; Is 3,4.10 #Jud 9,13; Ps 104,15 #Ex 22,27; Lc 12,2-3 #7,21

Currently Selected:

Qohelet 10: VBRC2020

Highlight

Copy