1 Regi 18

1Trecuseră multe zile (de atunci); iar Iahve i-a vorbit lui Ilie în al treilea an, zicându-i: „Du-te și prezintă-te în fața lui Ahab; pentru că voi trimite ploaie pe pământ!” 2Ilie a plecat să se ducă înaintea lui Ahab. În Samaria era mare foamete. 3Ahab l-a chemat pe Obadia, care era responsabil cu palatul. Obadia se temea mult de Iahve. 4Atunci când Izabela i-a omorât pe profeții lui Iahve, Obadia a luat o sută de profeți pe care i-a ascuns – câte cincizeci într-o peșteră; și i-a hrănit acolo cu pâine și cu apă. 5Ahab i-a zis lui Obadia: „Du-te prin țară, pe la toate izvoarele de apă și pe la toate văile acestora! Poate vom găsi iarbă, ca să păstrăm caii și măgarii vii. Astfel, sper să nu fim obligați să omorâm vreunul dintre animale.” 6Apoi și-au împărțit între ei teritoriul pe care urma să îl parcurgă fiecare. Ahab a plecat singur pe un drum, iar Obadia a plecat singur pe un alt drum. 7În timp ce era pe drum, Obadia s-a întâlnit cu Ilie. El l-a recunoscut, a căzut cu fața spre pământ și l-a întrebat: „Tu ești, stăpânul meu numit Ilie?” 8El i-a răspuns: „Da, eu sunt. Du-te și spune-i stăpânului tău că a venit Ilie!” 9Obadia a întrebat: „Oare care este păcatul meu? De ce vrei ca slujitorul tău să ajungă să fie omorât de mâna lui Ahab? 10Jur pe Iahve – pe Dumnezeul tău care este viu – că nu a rămas niciun popor și niciun regat unde stăpânul meu să nu fi trimis oamenii lui să te caute. Iar când spuneau că nu ești acolo, punea acel regat sau acel popor să jure că nu te-a găsit. 11Acum tu îmi ceri să merg și să îi spun stăpânului meu că a venit Ilie… 12Știu eu oare unde te va duce Spiritul lui Iahve după ce mă voi despărți de tine? Dacă mă voi duce să îi spun lui Ahab că ai venit, iar el nu te va găsi, mă va omorî. Totuși, slujitorul tău se teme de Iahve din tinerețea lui! 13Nu i s-a spus oare stăpânului meu ce am făcut atunci când Izabela i-a omorât pe profeții lui Iahve? Am ascuns o sută dintre profeții lui Iahve – câte cincizeci într-o peșteră – și i-am hrănit acolo cu pâine și cu apă. 14Acum, tu îmi ceri să merg și să îi spun stăpânului meu că a venit Ilie. El mă va omorî!” 15Ilie i-a spus: „Jur pe Iahve – pe Dumnezeu armatelor – care este viu și Căruia Îi slujesc, că astăzi mă voi prezenta în fața lui Ahab!” 16Obadia a plecat să îl întâmpine pe Ahab și să îl anunțe despre acest fapt. Apoi Ahab s-a dus să îl întâlnească pe Ilie. 17Atunci când Ahab l-a văzut pe Ilie, i-a zis: „Tu ești acela care distruge poporul Israel?” 18Ilie i-a răspuns: „Nu eu l-am distrus pe Israel; ci tu și familia tatălui tău – prin faptul că ați ignorat poruncile lui Iahve și l-ați urmat pe Baal. 19Strânge acum pe toți oamenii din Israel la mine – pe muntele Carmel. Să fie prezenți acolo cei patru sute cincizeci de profeți ai lui Baal și cei patru sute de profeți ai Astartei – care sunt hrăniți la masa Izabelei!” 20Ahab a chemat pe toți israelienii la muntele Carmel; și i-a convocat acolo și pe acei profeți. 21Atunci Ilie s-a apropiat de tot poporul; și a zis: „Până când veți oscila între două alternative? Dacă Iahve este (adevăratul)Dumnezeu, urmați-L pe El! Iar dacă Baal este Dumnezeu, mergeți după el!” Poporul nu i-a răspuns nimic… 22Apoi Ilie a zis poporului: „Numai eu am rămas dintre profeții lui Iahve, în timp ce profeții lui Baal sunt patru sute cincizeci… 23Să ni se dea doi tauri! Ei să își aleagă un taur, să îl taie în bucăți și să îl așeze pe lemnele de pe altar; dar să nu dea foc (lemnelor). Eu voi pregăti celălalt taur și îl voi așeza pe lemne, fără să le dau foc. 24Apoi, voi să invocați numele (dumne)zeului vostru, iar eu voi chema numele lui Iahve. Dumnezeul care va răspunde prin foc, este adevăratul Dumnezeu!” Tot poporul a răspuns: „Așa să fie!” 25Ilie le-a zis profeților lui Baal: „Alegeți-vă un taur și pregătiți-l voi mai întâi, pentru că sunteți mai mulți. Apoi invocați numele (dumne)zeului vostru; dar să nu aprindeți voi lemnele.” 26Ei au luat taurul care le-a fost dat; și l-au pregătit. Apoi au invocat numele lui Baal de dimineața până la prânz, zicând: „Baal, răspunde-ne (cu foc)!” Dar nu s-a auzit niciun sunet (și nu s-a întâmplat nimic). Nimeni nu le-a răspuns, deși ei săreau în jurul altarului pe care îl construiseră. 27La prânz, Ilie i-a ridiculizat, zicând: „Strigați mai tare – pentru că, totuși, el este (dumne)zeu. Poate că se gândește la ceva sau o fi (temporar) ocupat. Probabil că este într-o călătorie sau poate că doarme. Dacă veți striga astfel, se va trezi!” 28Ei au strigat mai tare; și conform obiceiului lor, și-au făcut tăieturi cu săbiile și cu lăncile până a început să le curgă sângele pe ei. 29După ce a trecut vremea prânzului, ei și-au continuat invocarea până la timpul când se aducea sacrificiul de seară; dar nu s-a auzit nici măcar o voce. Nu a fost niciun răspuns și nici nu a apărut vreun semn (din partea zeului). 30Atunci Ilie a zis întregului popor: „Apropiați-vă de mine!” Tot poporul s-a apropiat de el. Apoi Ilie a reparat altarul lui Iahve – altar care fusese distrus. 31Ilie a luat douăsprezece pietre, conform numărului triburilor formate din urmașii lui Iacov, căruia Iahve îi vorbise zicând: „Numele tău va fi Israel!” 32Cu acele pietre, el a construit un altar pentru numele lui Iahve. A săpat și un șanț în jurul altarului. În acel șanț încăpeau două măsuri de sămânță. 33A aranjat lemnele, a tăiat taurul în bucăți și l-a așezat pe altar, deasupra lemnelor. 34Apoi Ilie le-a zis: „Umpleți patru vase cu apă și goliți-le peste animalul pregătit pentru arderea integrală și peste lemne!” El le-a zis din nou: „Turnați apă încă o dată!” Ei au turnat apă încă o dată. Apoi Ilie le-a zis: „Faceți acest lucru și a treia oară!” Atunci ei au turnat apă și a treia oară. 35Apa curgea în jurul altarului; și a umplut chiar și șanțul. 36La momentul în care se aducea sacrificiul de seară, profetul Ilie s-a apropiat și a zis: „Doamne – Dumnezeul lui Avraam, Isaac și Israel – fă să se cunoască astăzi că Tu ești Dumnezeu în Israel, că eu sunt sclavul Tău și că am făcut toate aceste lucruri conform poruncii Tale. 37Răspunde-mi, Doamne! Răspunde-mi, ca să cunoască acest popor că Tu – Doamne – ești Dumnezeu și că Tu (dorești să) le întorci inimile spre Tine!” 38Atunci a căzut foc de la Iahve, a consumat arderea integrală, lemnele, pietrele și pământul. Acel foc a înghițit chiar și apa care era în șanț… 39Când tot poporul a văzut acest lucru, a căzut cu fața spre pământ și a zis: „Iahve este (adevăratul) Dumnezeu! Iahve este (adevăratul) Dumnezeu!” 40Ilie le-a zis: „Prindeți-i pe profeții lui Baal! Niciunul dintre ei să nu scape!” I-au prins; iar Ilie i-a dus în valea Chișon și i-a înjunghiat acolo. 41Apoi Ilie i-a zis lui Ahab: „Du-te, mănâncă și bea; pentru că se aude zgomotul specific unei mari ploi!” 42Ahab s-a dus să mănânce și să bea; dar Ilie a urcat pe vârful Carmelului, s-a aplecat la pământ, și-a așezat fața între genunchi 43și i-a zis slujitorului lui: „Du-te și uită-te spre mare!” El s-a dus și s-a uitat. Slujitorul i-a zis: „Nu se vede nimic!” Ilie i-a zis de șapte ori să se ducă să privească (spre mare). 44A șaptea oară, slujitorul i-a zis: „Se ridică din mare un nor mic – cât o palmă de om!” Ilie i-a zis: „Du-te și spune-i lui Ahab: «Pregătește-ți carul și pleacă. Vine ploaia!»” 45Între timp, cerul s-a înnegrit de nori, a început să bată vântul și a venit o mare ploaie. Ahab s-a urcat în car și s-a dus la Izreel. 46Mâna lui Iahve a venit peste Ilie. Atunci el s-a echipat și a alergat înaintea lui Ahab până la intrarea în Izreel.

Currently Selected:

1 Regi 18: BVA

Highlight

Copy