Mateus 27

Jesuré romano masa wiôgɨ Pilato tiropɨ mii ehá'ke niî'

(Mc 15.1; Lc 23.1-2; Jo 18.28-32)

1Bo'rê ke'ari kura niî pe'tirã sacerdotea wiôrã, tohô niikã́ Judeu masa bɨkɨrã́ nerêkãrã niîwã. Nerê, ni'kâro noho wãkusétikãrã niîwã. “De'ró weé marî Jesuré wẽherã́sari?” niî apo yuúkãrã niîwã. 2Apó toha, Jesuré kome daári me'ra dɨ'te tĩhárã, Pôncio Pilato, Judéia di'ta wiôgɨ tiropɨ mii ehákãrã niîwã.

Juda kɨ̃ɨ̂ wẽrî'ke niî'

3Be'ró Juda Jesuré wẽherã́sama niisére tɨ'ókɨ niîwĩ. Teeré tɨ'ógɨ, pũûro waro bɨhâ wetikɨ niîwĩ. Tohô weégɨ naâ niyéru wapa yeé'ke trinta kuhirire sacerdotea wiôrãre, tohô niikã́ Judeu masa bɨkɨrã́re wiákã'kɨ niîwĩ. 4Naâre niîkɨ niîwĩ:

—Yɨ'ɨ̂ yã'â butia'ro weeásɨ. Masɨ́ ãyugɨ́, bu'îri marigɨ́re wẽhe dutígɨ wiôrãpɨre o'oásɨ, niîkɨ niîwĩ.

Naâ kɨ̃ɨ̂re yɨ'tíkãrã niîwã:

—Mɨ'ɨ̂ tohô weesé ɨ̃sa yeé meheta niî'. Mɨ'ɨ yeékãhase niísa', niîkãrã niîwã.

5Naâ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, Juda niyérure Õ'âkɨ̃hɨ wi'ipɨ dokê wiakã'kɨ niîwĩ. Be'ró wa'â, kɨ̃ɨ̂ basi wamɨ̂tahapɨ dɨ'te yohá, wẽrîa wa'âkɨ niîwĩ.

6Sacerdotea wiôrã niyéru kuhirire see neéorã, a'tîro niîkãrã niîwã:

—A'té niyéru masɨré wẽhesé wapa niî'. Tohô weérã marî Õ'âkɨ̃hɨ wi'i niyéru kũurí akaropɨ kũû masitisa'. Marîre dutisé tohô wee dutí wee', niîkãrã niîwã.

7Be'ró naâ basi a'mêri uúkũ, a'tîro wãkûkãrã niîwã:

—Marî a'té niyéru me'ra di'tâ sɨtɨparɨ́ yeêrãtirã naâ di'î miiróre duurã́. Tohô weérã marî apêrokãharã naâ wẽrikã́ yaátoho niîrosa', niî apókãrã niîwã.

8Masɨ́ wẽhesé wapa me'ra duúka di'ta niîkaro niîwɨ. Tohô weéro a'tóka tero kẽ'ra tií di'ta “Diî kõ'âka di'ta” wamêti'.

9-10Dɨporókɨ̃hɨpɨta Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tagɨ Jeremia kɨ̃ɨ̂ “A'tîro wa'ârosa'” niî'ke keoró wa'âkaro niîwɨ. Kɨ̃ɨ̂ a'tîro ohâkɨ niîwĩ: “Israel kurakãharã ‘Trinta niyéru kuhiri wapatími’ niî'karo weeró nohota teé niyéru me'ra di'tâ sɨtɨparɨ́ yeêrãtirã naâ di'î miiróre duurã́sama. Õ'âkɨ̃hɨ yɨ'ɨ̂re ohâ duti'karo nohota weerã́sama”, niî ohâkɨ niîwĩ Jeremia.

Jesu romano masa wiôgɨ Pilato tiropɨ niî'ke niî'

(Mc 15.2-5; Lc 23.3-5; Jo 18.33-38)

11Be'ró Jesuré Judéia di'ta wiôgɨ Pilato tiropɨ miáakãrã niîwã. Pilato kɨ̃ɨ̂re sẽrí yã'akɨ niîwĩ:

—Mɨ'ɨ́ta niîti Judeu masa wiôgɨ? niîkɨ niîwĩ.

Jesu kɨ̃ɨ̂re yɨ'tíkɨ niîwĩ:

—Mɨ'ɨ̂ niîro nohota kɨ̃ɨ́ta niî', niîkɨ niîwĩ.

12Sacerdotea wiôrã, Judeu masa bɨkɨrã́ werê sãase pe'e maa neê yɨ'tití yɨ'rɨokã'kɨ niîwĩ. 13Tohô weégɨ Pilato kɨ̃ɨ̂re niîkɨ niîwĩ:

—De'ró weégɨ mɨ'ɨ̂ naâ uúkũse pehere yɨ'tí weeti? niîkɨ niîwĩ.

14Jesu neê kã'ró yɨ'titíkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ yɨ'titíkã ĩ'yâgɨ, Pilato ĩ'yâ maria wa'âkɨ niîwĩ.

Jesuré wẽhe dutí'ke niî'

(Mc 15.6-20; Lc 23.13-25; Jo 18.38–19.16)

15Kɨ'mâri nɨkɨ Páscoa bosê nɨmɨ niikã́ Judéia di'ta wiôgɨ a'tîro weesétikũkɨ niîwĩ. Ni'kɨ́ bu'îri da'rerí wi'ipɨ niigɨ́re masá naâ du'u wĩró dutigɨre du'u wĩró mɨhakɨ niîwĩ. 16Tiîtare ni'kɨ́ bu'îri da'rerí wi'ipɨ niigɨ́ Barrabá wamêtigɨ niîkɨ niîwĩ. Niî pe'tirã kɨ̃ɨ̂ yã'âro weé'kere masîkãrã niîwã. 17Pilato masá pãharã́ kɨ̃ɨ̂ tiropɨ nerekã́ ĩ'yâgɨ, naâre sẽrí yã'akɨ niîwĩ:

—Ni'iré yɨ'ɨ̂ du'u wĩrókã ɨasarí? Barrabáre du'u wĩrósari, ou Jesu naâ Cristo pisû no'ogɨ pe'ere du'u wĩrósari? niîkɨ niîwĩ.

18Jesuré masá ma'ikã́ ĩ'yârã, wiôrã Jesuré ɨókãrã niîwã. Kɨ̃ɨ̂re ɨórã, Pilatopɨre wiákãrã niîwã. Naâ tohô ɨosére Pilato masîkɨ niîwĩ. Tohô weégɨ Jesuré du'u wĩró sĩ'rigɨ, teeré sẽrí yã'akɨ niîwĩ.

19Pilato masaré bese wɨáropɨ duhîkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ toopɨ́ duhikã́, kɨ̃ɨ̂ nɨmó a'tîro kití o'ôo'ko niîwõ. “Kɨ̃ɨ̂ masɨ́ bu'îri moogɨ́re mehêkã weetíkã'ya. Ni'ká yami kɨ̃ɨ̂re tohô wa'aátehere wió butia'ro kẽ'eásɨ”, niî kití o'ôo'ko niîwõ.

20Sacerdotea wiôrã, tohô niikã́ Judeu masa bɨkɨrã́ masaré a'tîro niî dutikãrã niîwã:

—Barrabá pe'ere du'u wĩró dutiya. Jesu pe'ere wẽhe dutíya, niîkãrã niîwã.

21Be'ró Pilato masaré sẽrí yã'a nemokɨ niîwĩ:

—Ã'rá pɨárãre niî' pe'ere yɨ'ɨ̂ du'u wĩrókã ɨasarí? niîkɨ niîwĩ.

Naâ a'tîro yɨ'tíkãrã niîwã:

—Barrabáre du'u wĩróya, niîkãrã niîwã.

22Naâ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, Pilato niîkɨ niîwĩ:

—Too pũríkãre Jesu naâ Cristo niigɨ́re de'ró weegɨ́sari?

Niî pe'tirã yɨ'tíkãrã niîwã:

—Kurúsapɨ paâ bi'pe wẽheyá, niîkãrã niîwã.

23Tohô niikã́ tɨ'ógɨ, Pilato niîkɨ niîwĩ:

—De'ró weégɨ tohô wee boósari? Ã'rí neê kã'ró yã'âro weetíkɨ niiámi, niîkɨ niîwĩ.

Kɨ̃ɨ̂ tohô niîmikã, masá pe'e karíkũ nemokãrã niîwã:

—Kurúsapɨ paâ bi'pe wẽheyá, niîkãrã niîwã.

24Masá Pilato uúkũsere tɨ'ó sĩ'ritikãrã niîwã. Tohô tɨ'óro noho o'ôrã, mehô pe'e kumûkã wã'kókãrã niîwã. Naâ tohô weekã́ ĩ'yâgɨ, Pilato akó miíti dutikɨ niîwĩ. Teé me'ra masá ĩ'yóropɨ amûkoe, a'tîro niîkɨ niîwĩ:

—Ã'rí masɨ́ bu'îri moogɨ́re wẽhekã́, yɨ'ɨ̂ bu'îri moogɨ́sa'. Mɨsâ basi bu'îritirãsa', niîkɨ niîwĩ.

25Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'órã, masá niî pe'tirã toopɨ́ niirã́ yɨ'tíkãrã niîwã:

—Kɨ̃ɨ̂ wẽrisé wapa ɨ̃sâ põ'ra me'ra bu'îri kɨorã́ti, niîkãrã niîwã.

26Tohô niikã́ tɨ'ógɨ, Pilato Barrabáre du'u wĩrókɨ niîwĩ. Jesu pe'ere tãra dutíkɨ niîwĩ. Be'ró kurúsapɨ surárare paâ bi'pe wẽhe dutíkɨ niîwĩ.

27Be'ró Pilato yarã surára kɨ̃ɨ yaá wi'ipɨ Jesuré miáakãrã niîwã. Toopɨ́ niî pe'tirã surára nerê nɨ'ka tĩharã, Jesuré be'toâ nɨ'kakãrã niîwã. 28Be'ró kɨ̃ɨ yaró su'tîrore tuu weé, su'tîro sõ'aró wiôrã sãyaró nohore sãâkãrã niîwã. 29Kɨ̃ɨ̂ dɨpôapɨ ni'kâ be'to potâ me'ra weéka be'tore peôkãrã niîwã. Ni'kâgɨ tuakɨhɨ́ wiôrã kɨokɨhɨ́ nohore Jesuré diakɨ̃hɨ́kãha amukãpɨ o'ôkãrã niîwã. Tohô weé toha, kɨ̃ɨ̂ tiropɨ ehâ ke'a, kɨ̃ɨ̂re buhíkã'kãrã niîwã. A'tîro niîkãrã niîwã:

—E'katí peoya Judeu masa wiôgɨre, niî buhíkã'kãrã niîwã.

30Tohô niikã́ apêye ɨ'sê koo e'ó wa'rekãrã niîwã. Kɨ̃ɨ̂ tuakɨhɨ́re tɨ̃a weé, dɨpôapɨ paâ mɨhakãrã niîwã. 31Naâ tohô buhíkã'ka be'ro kɨ̃ɨ̂ sãyaró su'tîro wiôgɨ yaá su'tirore tuu weékãrã niîwã. Be'ró kɨ̃ɨ̂ too dɨpóro sãyâka su'tirore sãâkãrã niîwã taha. Tu'â eha nɨ'ko, kɨ̃ɨ̂re kurúsapɨ wẽhérã wa'ârã miáakãrã niîwã.

Jesuré kurúsapɨ paâ bi'pe wẽhé'ke niî'

(Mc 15.21-32; Lc 23.26-43; Jo 19.17-27)

32Naâ Jesuré wẽhérã wa'ârã miáari kura ni'kɨ́ masɨ́ Simão Cirene wamêtiri makakɨ̃hɨre boka eháwã. Kɨ̃ɨ̂re Jesu yaá kurúsare wɨâ dutiwã.

33Tohô weé wã'karã, ni'kâ bu'a Gólgota wamêtiropɨ ehâwã. Gólgota niîro, “Masá boâ weeka dɨpoa” niîro weésa'. 34Toopɨ́ pũrisé tɨ'ó yã'atikã'ato niîrã, Jesuré vinho sɨ̃esé me'ra moré'kere tĩâwã. Jesu kã'ró sĩ'rí yã'a kumí, sĩ'rí du'ukã'wĩ.

35Jesuré kurúsapɨ paâ bi'peka be'ro surára kɨ̃ɨ yeé su'tiré niî bokape wapá ta'a'kãrãre dɨka waáwã. Naâ tohô weekã́, dɨporókɨ̃hɨpɨ Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tagɨ ohâ'ke keoró wa'âkaro niîwɨ. A'tîro ohâ no'okaro niîwɨ Jesuré wa'aátehere: “Yeé su'tire naâ basi niî bokape, dɨka waáwã”, niîkaro niîwɨ. 36Be'ró kurúsa dokapɨ surára kɨ̃ɨ̂re ko'têrã ehâ nuhawã. 37Jesu dɨpôa bu'ipɨ ni'kâ pĩhi me'ra a'té bu'iri kɨ̃ɨ̂re wẽhé' niisére ohâ õ'owã. A'tîro ohâ no'owɨ: “Ã'rí Jesu niîmi. Kɨ̃ɨ̂ Judeu masa wiôgɨ niîmi”, niîwɨ.

38Jesu me'ra ãpêrã kẽ'ra pɨárã yaharã́ kurúsapɨ paâ bi'pe nɨ'ko no'owã. Ni'kɨ́ diakɨ̃hɨ́ pe'e, ãpiré kũûpe' pe'e nɨ'kowã́. 39Jesu pɨ'topɨ masá yɨ'rɨárã, kɨ̃ɨ̂re buhíkã'rã dɨpôa yure mɨháwã. 40Kɨ̃ɨ̂re a'tîro niîwã:

—“Õ'âkɨ̃hɨ wi'ire kõ'âgɨti, i'tiá nɨmɨ be'rota tu'â eha tohagɨti”, niîmiwɨ mɨ'ɨ̂. Tohô niî'kɨ mɨ'ɨ̂ basita yɨ'rɨóya. Mɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ makɨ niîgɨ, kurúsapɨ wã'yágɨ dihátia, niîwã.

41Naâ weeró nohota sacerdotea wiôrã, Moisé ohâ'kere bu'erã́, tohô niikã́ Judeu masa bɨkɨrã́ kɨ̃ɨ̂re buhíkã'wã. Naâ basi a'mêri a'tîro uúkũkãrã niîwã:

42—Ãpêrã marikãre yɨ'rɨówĩ. Kɨ̃ɨ̂ basi pe'e yɨ'rɨó masitimi. “Israel kurakãharã wiôgɨ niî'”, niîwĩ. Too pũríkãre kurúsapɨ wã'yágɨ dihátiato. Tohô weekã́, marî kɨ̃ɨ̂re ẽho peórãsa'. 43Kɨ̃ɨ̂ “Õ'âkɨ̃hɨre ẽho peó'”, niîwĩ. Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂re ma'ígɨ pũrikã, kɨ̃ɨ̂re yɨ'rɨoáto. Kɨ̃ɨ̂ marîre “Õ'âkɨ̃hɨ makɨ niî'”, niî tohamiwĩ baa, niî buhíkã'wã.

44Yaharã́ Jesu me'ra kurúsapɨ paâ bi'pe nɨ'ko'kãrãpɨta buhíkã' sãhawã.

Jesu wẽrî'ke niî'

(Mc 15.33-41; Lc 23.44-49; Jo 19.28-30; Hb 6.19-20; 10.19-20)

45Jesu kurúsapɨ wẽrirí kura daharí tero niikã́ niî pe'tiropɨ na'î tĩ'a wa'âwɨ. Teê yamîka' três niikã́pɨ na'î tĩ'a tɨowɨ. 46Jesu tiîtata três niikã́ ɨpɨ́tɨ karíkũwĩ. Kɨ̃ɨ̂ arameu masa yee uúkũse me'ra a'tîro niîwĩ:

—Eli, Eli, lama sabactâni? niîwĩ. A'tîro niîgɨ, tohô niîwĩ: “Õ'âkɨ̃hɨ, Õ'âkɨ̃hɨ, de'ró weégɨ yɨ'ɨ̂re kõ'â wã'kati?” niîwĩ.

47Ãpêrã ni'karérã toopɨ́ niirã́ tohô niisére tɨ'órã, a'tîro niîwã:

—Ã'rí dɨporókɨ̃hɨpɨ Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tagɨ Eliare pisûgɨ weesamí, niîwã.

48Tohô niikã́, ni'kɨ́ toopɨ́ niigɨ́ soharó me'ra yosorí si'tire miîgɨ wa'âwĩ. Be'ró vinho piasé me'ra moré'kere yosowĩ́. Yosó toha, ni'kâgɨ yukɨ̂gɨpɨ dɨ'té õ'o, Jesuré sĩ'riáto niîgɨ sĩô morowĩ. 49Kɨ̃ɨ̂ tohô weekã́, ãpêrã pe'e a'tîro niîwã:

—Weetígɨta. Ĩ'yâ ni'irã yuhûpɨ. Elia yɨ'rɨógɨ a'tîgɨ a'tîgɨsami kɨ̃ɨ̂re.

50Be'ró Jesu opâturi ɨpɨ́tɨ karíkũ nemo, wẽrîa wa'âwĩ. 51Kɨ̃ɨ̂ wẽrirí kura a'tîro wa'âkaro niîwɨ. Õ'âkɨ̃hɨ wi'ipɨ sacerdotea sãháaropɨ ka'mú ta'a yooka kasero ɨ'mɨáro pe'e tɨ̃'rɨ̂ dihati, dekô me'ra tɨ̃'rɨ̂ yohakaro niîwɨ. Tohô niikã́ di'tâ nara sãáwɨ. Ɨ̃tâ peeri niîmi'ke batá wa'âwɨ. 52Ɨ̃tâ tutiri masaré yaá'ke pãrîa wa'âkaro niîwɨ. Tohô wa'akã́, wẽrî'kãrãpɨta Õ'âkɨ̃hɨre ẽho peó'kãrã masawã́. 53Jesu kɨ̃ɨ̂ masáka be'ro masâ peeripɨ niî'kãrã wiháawã. Wiháa, Jerusalẽ́ Õ'âkɨ̃hɨre ẽho peóri makapɨ sãháawã. Naâre pãharã́ ĩ'yâkãrã niîwã.

54Surára wiôgɨ kɨ̃ɨ̂ surára me'ra Jesuré ko'tê'kãrã di'tâ nara sãákã ĩ'yârã, niî pe'tise toó wa'asére ĩ'yârã, pũûro ɨkɨá wa'âwã. A'tîro niîwã:

—Diakɨ̃hɨ́ta ã'rí Õ'âkɨ̃hɨ makɨta niiápĩ, niîwã.

55Pãharã́ numiâ Jesuré yoarópɨ ĩ'yâ nu'kuwã. Naâ Galiléiapɨta Jesuré wee tamúrã siru tuú nɨ'kawã. 56Naâ wa'teropɨre ã'rá niîwã: Maria Madalena, tohô niikã́ Maria Tiago, José pakó, apêgo Zebedeu nɨmo niîwã.

Jesuré naâ yaá'ke niî'

(Mc 15.42-47; Lc 23.50-56; Jo 19.38-42)

57Na'î ke'ari kura ni'kɨ́ José wamêtigɨ pehé kɨogɨ́ Arimatéia wamêtiri makakɨ̃hɨ etâkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ́ kẽ'ra Jesuré ẽho peókɨ niîwĩ. 58Pilato tiropɨ wa'â, Jesu yaá ɨpɨré sẽríkɨ niîwĩ. Tohô weégɨ Pilato surárare “Jesu yaá ɨpɨré kɨ̃ɨ̂re o'ôya”, niîkɨ niîwĩ. 59Be'ró José Jesu yaá ɨpɨre mii dihóo, su'tîro ãyurí, ũ'îri marirí kasero me'ra omákɨ niîwĩ. 60Omá toha, ɨ̃tâ tuti ma'ma tutípɨ sĩô sõro kũuokɨ niîwĩ. Tii tutí Joseré yaa boóka tuti kɨ̃ɨ̂ se'ê dutika tuti niîkaro niîmiwɨ. Be'ró ɨ̃tâga pahikahá me'ra tii tutíre tuú bi'akɨ niîwĩ. Bi'á toha, wa'â wa'âkɨ niîwĩ. 61Tii tutí diakɨ̃hɨpɨ Maria Madalena, tohô niikã́ apêgo Maria ĩ'yâ duhikãrã niîwã.

Surára Jesuré yaá'karopɨ ko'tê'ke niî'

62Ape nɨmɨ́, saurú ɨ̃sâ soo wɨári nɨmɨ niikã́ sacerdotea wiôrã, tohô niikã́ fariseu masa Pilato tiropɨ wa'âkãrã niîwã. 63Toopɨ́ etârã, Pilatore a'tîro niîkãrã niîwã:

—Wiôgɨ, ɨ̃sâ sõ'ó niîkɨ katîgɨpɨ niî soose pihagɨ niî'kere wãkû'. Kɨ̃ɨ̂ “I'tiá nɨmɨ yɨ'ɨ̂ wẽrîka be'ro masagɨ́ti”, niîwĩ. 64Tohô weégɨ mɨ'ɨ yarã́ surárare kɨ̃ɨ̂re yaá'karopɨ ko'tê dutigɨ o'ôo'ya. I'tiá nɨmɨ ãyuró ko'tê dutiya. Tohô weetíkã, kɨ̃ɨ̂ bu'erã́ yamîpɨ kɨ̃ɨ yaá ɨpɨre yahárã wa'â boosama. Naâ yaháka be'ro masaré a'tîro niîrãsama. “Wẽrî'kɨpɨ niîmigɨ, masá wa'âkɨ niiámi”, niî boosama. Naâ a'tîro niikã́ maa, a'té too dɨpóro niî soo'ke nemoró yã'â butia'rosa', niîkãrã niîwã.

65Teeré tɨ'ógɨ, Pilato naâre niîkɨ niîwĩ:

—Ã'rá niîma surára. Naâre miáaya. Tií masâ pee mehêkã wa'âri niîrã, no'ó mɨsâ põo tẽóro ko'tê dutiya, niîkɨ niîwĩ.

66Tohô weérã naâ surárare Jesuré yaá'karopɨ ko'tê dutirã kũûkãrã niîwã. Jesu bu'erã́ tii tutípɨ sãháatikã'ato niîrã ɨ̃tâga naâ bi'ákaga bu'i ni'kâ daa pi'râ õ'okãrã niîwã. Naâ sãháakã, ĩ'yâ masirãti niîrã, tohô weékãrã niîwã.

தற்சமயம் தேர்ந்தெடுக்கப்பட்டது:

Mateus 27: tuo

சிறப்புக்கூறு

பகிர்

நகல்