Marcu 14:51-72
Marcu 14:51-72 Română Noul Testament Interconfesional 2009 (BINT09)
Un tânăr îl urma înfăşurat numai într-o pânză pe trupul gol. Şi pe acela au pus mâna. Dar el, lăsând pânza, a fugit dezbrăcat. Iar pe Iisus L-au dus la marele preot. Acolo s-au strâns toţi preoţii de seamă, bătrânii şi cărturarii. Petru a mers după El, ţinându-se departe, până ce a intrat înăuntru în curtea marelui preot. Şi s-a aşezat împreună cu slugile la foc ca să se încălzească. Marii preoţi şi întreg sinedriul căutau o mărturie împotriva lui Iisus, ca să-L dea morţii. Dar nu găseau, fiindcă mulţi dădeau mărturie mincinoasă împotriva Lui, iar mărturiile lor nu se potriveau. Atunci s-au ridicat unii care au dat mărturie mincinoasă împotriva Lui, zicând: „Noi L-am auzit pe acesta spunând: Eu voi distruge acest Templu făcut de mână şi după trei zile voi zidi altul, nefăcut de mână omenească.” Dar nici mărturiile lor nu se potriveau. Atunci s-a ridicat marele preot în mijlocul lor şi L-a întrebat pe Iisus: „Nu răspunzi nimic la ce mărturisesc aceştia împotriva ta?” Iisus tăcea şi nu răspundea nimic. Marele preot l-a întrebat din nou: „Eşti Tu Hristosul, Fiul Celui binecuvântat?” Iisus i-a zis: „Eu sunt – şi veţi vedea pe Fiul Omului şezând de-a dreapta puterii şi venind pe norii cerului. ” Atunci marele preot şi-a rupt veşmântul şi a zis: „De ce mai avem nevoie de martori? Aţi auzit blasfemia. Cum judecaţi?” Toţi L-au judecat ca vinovat de moarte. Unii au început să-L scuipe şi să-I acopere faţa şi să-L bată cu pumnii, zicându-I: „Profeţeşte!” Iar slugile L-au luat apoi ca să Îl pălmuiască. Pe când Petru era jos, în curte, a venit la el una dintre slujnicele marelui preot. Aceea, când l-a văzut pe Petru încălzindu-se la foc, i-a zis: „Şi tu erai cu Iisus Nazarineanul.” El a negat, zicând: „Nici nu-L ştiu, nici nu înţeleg ce spui.” Şi a ieşit afară, înaintea curţii. Atunci a cântat un cocoş. Dar slujnica, văzându-l, a început din nou să spună celor ce erau acolo: „El este unul dintre aceia!” Iar el iarăşi a negat. După puţin timp, cei ce erau acolo i-au zis din nou lui Petru: „Cu adevărat eşti unul din ei, fiindcă şi tu eşti galileean.” Atunci el a început să se blesteme şi să se jure: „Nu-L cunosc pe omul acesta despre care vorbiţi voi.” Şi imediat cocoşul a cântat a doua oară. Iar Petru şi-a adus aminte de cuvintele pe care i le-a spus Iisus că: „Înainte de a cânta cocoşul de trei ori te vei lepăda de Mine.” Şi a început să plângă.
Marcu 14:51-72 Biblia Traducerea Fidela 2015 (BTF2015)
Și un anumit tânăr l-a urmat, având o pânză de in aruncată peste goliciunea lui; și cei tineri au pus mâna pe el; Și a lăsat pânza de in și a fugit gol de la ei. Și l-au dus pe Isus la marele preot; și cu el s-au adunat toți preoții de seamă și bătrânii și scribii. Și Petru l-a urmat de departe, până în curtea palatului marelui preot; și ședea cu servitorii și se încălzea la foc. Și preoții de seamă și tot consiliul căutau mărturie împotriva lui Isus ca să îl ucidă; și nu au găsit pe nimeni. Fiindcă mulți aduceau mărturie falsă împotriva lui, dar mărturiile lor nu se potriveau împreună. Și unii s-au sculat și au adus mărturie falsă împotriva lui, spunând: Noi l-am auzit, spunând: Eu voi distruge acest templu făcut de mâini și în trei zile voi construi altul făcut fără mâini. Dar nici așa mărturiile lor nu se potriveau. Și marele preot s-a sculat în picioare în mijloc și l-a întrebat pe Isus, spunând: Nu răspunzi nimic? Ce mărturie aduc aceștia împotriva ta? Dar el tăcea și nu răspundea nimic. Din nou, marele preot l-a întrebat și i-a spus: Ești tu Cristosul, Fiul Celui Binecuvântat? Și Isus a spus: Eu sunt. Și veți vedea pe Fiul omului șezând la dreapta puterii și venind pe norii cerului. Atunci marele preot și-a sfâșiat hainele și a zis: Ce nevoie mai avem de alți martori? Ați auzit blasfemia; ce gândiți voi? Și toți l-au condamnat ca fiind vinovat de moarte. Și unii au început să îl scuipe și să îi acopere fața și să îl bată cu pumnii și să îi spună: Profețește; și servitorii îl loveau cu palmele mâinilor lor. Și pe când Petru era jos în curtea palatului, a venit una dintre servitoarele marelui preot; Și când l-a văzut pe Petru încălzindu-se, l-a privit și a spus: Și tu ai fost cu Isus din Nazaret. Dar el a negat, spunând: Nu știu, nici nu înțeleg ce spui tu. Și a ieșit afară în portic; și cocoșul a cântat. Și din nou, o servitoare l-a văzut și a început să le spună celor ce stăteau în picioare acolo: Acesta este unul dintre ei. Dar el a negat din nou. Și la puțin timp după aceea, cei ce stăteau acolo în picioare i-au spus din nou lui Petru: Într-adevăr, ești unul dintre ei; fiindcă ești galileean și vorbirea ta este la fel. Dar a început să blesteme și să jure: Nu îl cunosc pe acest om despre care vorbiți. Și cocoșul a cântat a doua oară. Și Petru și-a amintit cuvântul care i l-a zis Isus: Înainte de a cânta cocoșul de două ori, mă vei nega de trei ori. Și gândindu-se la aceasta, a plâns.
Marcu 14:51-72 Ediția Dumitru Cornilescu revizuită 2022 (EDCR)
După El mergea un tânăr care purta doar o pânză de in peste trupul gol. Au pus mâna pe el, dar el și‑a lăsat pânza și a fugit gol. Pe Isus L‑au dus la marele‑preot, unde s‑au adunat toți preoții de seamă, bătrânii și cărturarii. Petru L‑a urmat de departe până înăuntru, în palatul marelui‑preot, s‑a așezat împreună cu gărzile și se încălzea la foc. Preoții de seamă și tot Sinedriul căutau o mărturie împotriva lui Isus, ca să‑L omoare, dar nu găseau, pentru că mulți depuneau mărturie mincinoasă împotriva Lui, dar mărturiile lor nu se potriveau. Unii s‑au sculat și au depus mărturie mincinoasă împotriva Lui, zicând: „Noi l‑am auzit zicând: «Eu voi dărâma Templul acesta făcut de mână omenească și în trei zile voi construi un altul, care nu va fi făcut de mână omenească.»” Nici chiar în privința aceasta nu se potrivea mărturia lor. Atunci, marele‑preot s‑a ridicat în picioare în mijlocul adunării și L‑a întrebat pe Isus, zicându‑I: „Nu răspunzi nimic? Ce mărturie aduc aceștia împotriva ta?” Dar El tăcea și nu răspundea nimic. Marele‑preot L‑a întrebat iarăși și I‑a zis: „Ești tu Hristosul, Fiul Celui Binecuvântat?” Iar Isus i‑a zis: „Eu Sunt. Și‑L veți vedea pe Fiul Omului stând la dreapta Puterii și venind pe norii cerului .” Atunci marele‑preot și‑a rupt hainele și a zis: „Ce nevoie mai avem de martori? Ați auzit blasfemia. Cum vi se pare?” Toți L‑au osândit ca vrednic de moarte. Și unii au început să‑L scuipe, să‑I acopere fața, să‑L bată cu pumnii și să‑I zică: „Profețește!”, iar gărzile L‑au luat și L‑au pălmuit. Pe când stătea Petru jos în curte, a venit una dintre slujnicele marelui‑preot. Când l‑a văzut încălzindu‑se, l‑a privit țintă și i‑a zis: „Și tu erai cu nazarineanul, cu Isus!” El a tăgăduit și a zis: „Nu știu, nici nu înțeleg ce vrei să zici!” Apoi a ieșit afară, în locul din fața curții; și a cântat cocoșul. Când l‑a văzut, slujnica a început iarăși să le spună celor ce stăteau acolo: „Acesta este dintre ei.” Și el a tăgăduit din nou. După puțină vreme, cei ce stăteau acolo i‑au zis iarăși lui Petru: „Cu adevărat ești dintre ei, căci ești galileean [și vorba ta seamănă cu a lor].” Atunci, el a început să se blesteme și să se jure: „Nu‑l cunosc pe omul acesta despre care vorbiți!” Îndată a cântat cocoșul a doua oară. Și Petru și‑a adus aminte de ceea ce îi spusese Isus: „Înainte să cânte cocoșul de două ori, te vei lepăda de Mine de trei ori.” Și a izbucnit în plâns.
Marcu 14:51-72 Biblia Dumitru Cornilescu 2024 (EDC100)
După El mergea un tânăr care n-avea pe trup decât o învelitoare din pânză de in. Au pus mâna pe el, dar el și-a lăsat învelitoarea și a fugit în pielea goală. Pe Isus L-au dus la marele-preot, unde s-au adunat toți preoții cei mai de seamă, bătrânii și cărturarii. Petru L-a urmat de departe până în curtea marelui-preot, a șezut jos împreună cu aprozii și se încălzea la para focului. Preoții cei mai de seamă și tot Soborul căutau vreo mărturie împotriva lui Isus, ca să-L omoare, dar nu găseau niciuna. Pentru că mulți făceau mărturisiri mincinoase împotriva Lui, dar mărturisirile lor nu se potriveau. Unii s-au sculat și au făcut o mărturisire mincinoasă împotriva Lui și au zis: „Noi L-am auzit zicând: «Eu voi strica Templul acesta, făcut de mâini omenești, și în trei zile voi ridica un altul, care nu va fi făcut de mâini omenești.»” Nici chiar în privința aceasta nu se potrivea mărturisirea lor. Atunci marele-preot s-a sculat în picioare în mijlocul adunării, L-a întrebat pe Isus și I-a zis: „Nu răspunzi nimic? Ce mărturisesc oamenii aceștia împotriva Ta?” Isus tăcea și nu răspundea nimic. Marele-preot L-a întrebat iarăși și I-a zis: „Ești Tu Hristosul, Fiul Celui Binecuvântat?” „Da, sunt”, i-a răspuns Isus. „Și-L veți vedea pe Fiul Omului șezând la dreapta Puterii și venind pe norii cerului.” Atunci marele-preot și-a rupt hainele și a zis: „Ce nevoie mai avem de martori? Ați auzit hula. Ce vi se pare?” Toți L-au osândit să fie pedepsit cu moartea. Și unii au început să-L scuipe, să-I acopere fața, să-L bată cu pumnii și să-I zică: „Prorocește!” Iar aprozii L-au primit în palme. Pe când stătea Petru jos în curte, a venit una dintre slujnicele marelui-preot. Când l-a văzut pe Petru încălzindu-se, s-a uitat țintă la el și i-a zis: „Și tu erai cu Isus din Nazaret!” El s-a lepădat și a zis: „Nu știu, nici nu înțeleg ce vrei să zici.” Apoi a ieșit în pridvor. Și a cântat cocoșul. Când l-a văzut slujnica, a început iarăși să le spună celor ce stăteau acolo: „Acesta este unul dintre oamenii aceia.” Și el s-a lepădat din nou. După puțină vreme, cei ce stăteau acolo i-au zis iarăși lui Petru: „Nu mai încape îndoială că ești unul din oamenii aceia, căci ești galileean și graiul tău seamănă cu al lor.” Atunci el a început să se blesteme și să se jure: „Nu-l cunosc pe omul acesta despre care vorbiți!” Îndată a cântat cocoșul a doua oară. Și Petru și-a adus aminte de vorba pe care i-o spusese Isus: „Înainte să cânte cocoșul de două ori, te vei lepăda de Mine de trei ori.” Și, gândindu-se la acest lucru, a început să plângă.
Marcu 14:51-72 Biblia în Versiune Actualizată 2018 (BVA)
Totuși, un tânăr mergea după El. Acel tânăr era îmbrăcat doar cu o pânză de in. L-au prins și pe el, dar a scăpat lăsând pânza în mâinile lor și fugind complet dezbrăcat. Isus a fost dus la marele preot. Acolo s-au adunat toți liderii preoților, bătrânii evreilor și experții legii (mozaice). Petru Îl urma pe Isus de la distanță și L-a urmărit până a ajuns în curtea marelui preot. A intrat și el acolo și se încălzea la un foc împreună cu cei care își făceau serviciul pentru marele preot. Liderii preoților și toți ceilalți care formau Sinedriul, discutau capetele de acuzare împotriva lui Isus. Ei intenționau să ceară omorârea Lui, dar încă nu găseau nimic care să justifice această dorință a lor. Deși mulți făceau declarații mincinoase împotriva lui Isus, acestea erau contradictorii și nu își puteau atinge scopul. Unii, de exemplu, au declarat despre Isus astfel: „Noi L-am auzit spunând: «Eu voi demola acest templu făcut de mâinile omului și în trei zile voi construi un altul care nu va fi făcut de mâini omenești.»!” Nici această declarație nu era adecvată scopului urmărit de ei cu privire la Isus. Atunci marele preot s-a ridicat între ei și L-a întrebat pe Isus: „Nu răspunzi nimic la acuzațiile care au fost făcute împotriva Ta?” Pentru că Isus tăcea, marele preot a continuat cu o altă întrebare: „Ești Tu Cristos, Fiul Celui binecuvântat?” Isus i-a răspuns: „Da, sunt! Și «Veți vedea pe Fiul Omului stând în poziția supremă de autoritate și venind deasupra norilor de pe cer.»!” Atunci marele preot și-a rupt hainele și a zis: „Mai avem oare nevoie de martori? Ați auzit ce blasfemie a declarat! Care este verdictul vostru?” Toți au decis că merită pedeapsa capitală. Unii au început atunci să Îl scuipe; și lovindu-L cu pumnii după ce-I acoperiseră fața, Îi ziceau: „Profețește-ne cine Te-a lovit!” Iar gărzile L-au preluat pălmuindu-L. Una dintre femeile care lucrau pentru marele preot, a venit în acea curte unde era și Petru care stătea jos. Când l-a văzut ea încălzindu-se la foc, a privit fix spre el și i-a zis: „Erai și tu împreună cu Isus din Nazaret!” Petru a negat imediat, zicând: „Nu știu și nici nu înțeleg despre ce vorbești.” A ieșit apoi de acolo și s-a dus în fața porții. Atunci a cântat cocoșul. Când acea femeie l-a văzut din nou, a început să spună celor adunați acolo: „Acest om face parte din grupul lor!” Petru s-a dezis din nou. Dar în scurt timp, cei care erau adunați în curte, i-au zis: „Ne-am convins că ești unul dintre acei oameni; pentru că deja am observat că vorbești ca ei. Ești galileean.” Atunci Petru a încercat să îi convingă blestemând și jurându-se, în timp ce susținea: „Nu-L cunosc pe omul despre care vorbiți!” Imediat după acest răspuns, a cântat cocoșul a doua oară. Atunci Petru și-a amintit că Isus îi spusese: „Înainte să cânte cocoșul a doua oară, te vei dezice de Mine de trei ori.” Și gândindu-se la acest lucru, a început să plângă.
Marcu 14:51-72 Biblia în versuri 2014 (BIV2014)
În urma lui Iisus, mergea Un tânăr, ce-și acoperea Trupul, cu o bucată mare, De in. Doar astă-nvelitoare Avea, drept haină, omu-acel. Când a fost prins, de gloată, el, Învelitoarea și-a lăsat Și gol, cu fuga, a scăpat. Gloata aceea, pe Iisus, La marele preot, L-a dus. Atunci, acolo, se aflau Mulți cărturari; cu ei erau Și vârstnicii norodului. Toți așteptau venirea Lui. Petru, din umbră, L-a urmat. Plin de curaj, el a intrat În curțile preotului, Șezând în jurul focului, Cu-aprozii, să se încălzească. Toți căutau ca să găsească – Preoți, bătrâni și cărturari – Pe cineva – un martor – cari O mincinoasă mărturie Să facă și motiv să fie, În contra lui Iisus, prin care, Să poată-apoi, să Îl omoare. Pe nimeni, însă, n-au găsit, Deși mulți martori le-au venit, Pentru că tot ce se spunea În contră-I, nu se potrivea. La urmă, s-a vădit să fie Și-o mincinoasă mărturie, Așa precum ei și-au dorit. Martori-au spus: „L-am auzit Spunând că „Templul Domnului, Făcut de mâna omului, Doar în trei zile, pot să-l stric Și iar, la loc, să îl ridic, Cu mâini ce nu sunt omenești!” Ce spuneți de-astfel de povești?” În tot ce au mărturisit, Spusa nu li s-a potrivit. Atunci, din jilț, s-a ridicat Marele preot și-a-ntrebat: „I-auzi pe-acești oameni ce zic? Tu nu ai, de răspuns, nimic?” O vorbă, nu a scos Iisus, Iar preotul cel mare-a spus: „Tu ești Hristosul, Te-ntreb eu?! Ești Tu, Fiul lui Dumnezeu, Al Celui binecuvântat?” „Da, sunt!” – zise Iisus, de-ndat’. „De-acum Îl veți vedea, mereu – La dreapta, lângă Dumnezeu – Șezând, pe Fiul omului, Ca dreaptă a puterii Lui! Pe norii cerului, și voi Îl veți vedea venind apoi. Curând o să-L vedeți venind, De slava-I mare, strălucind.” Marele preot s-a sculat Și, hainele, și-a sfâșiat, Strigând: „Nevoie, mai avem, De martori, când martori suntem Chiar noi? Acum, L-am auzit! În fața noastră, a hulit! Cum vi se pare? Ce credeți? Să-mi spuneți, ce părere-aveți?” Atunci, cu toți, au hotărât, Că trebuie-a fi omorât. Din sală, mulți au început Să-L scuipe. Unii L-au bătut Cu pumnii. Alții Îl loveau Și, „Prorocește!”, Îi strigau. După ce L-au batjocorit, Aprozi-n palme, L-au primit. În astă vreme, Petru sta, În curte, jos, și aștepta. Când slujnica preotului, Întâmplător, prin fața lui, Trecut-a, l-a recunoscut Și-a zis: „Pe tine, te-am văzut, Cu-Acel Nazarinean, Iisus!” Petru s-a lepădat și-a spus: „N-am fost cu El! Nu știu ce spui! Nu te-nțeleg! Nu-s omul Lui!” A-ntors spatele, tuturor, Și a ieșit iute-n pridvor. Atunci, cocoșul a cântat. Slujnica a continuat Să spună celor ce erau Aolo strânși, și-o ascultau: „Să știți că e precum v-am spus: Și-acest om fost-a cu Iisus!” Petru, din nou, s-a lepădat, Dar mulți din cei ce s-au aflat Acolo-au zis: „Fără-ndoială, Omul acesta ne înșeală! Tu ești din ceata lui Iisus. Chiar vorba-ți, iată, că te-a spus – Vorbești la fel ca-n Galileea! Dreptate a avut femeia!” Petru, atuncea, s-a jurat Și-n urmă, s-a și blestemat: „Nu Îl cunosc!”, însă, afară, Cântă, pentru a doua oară, Cocoșul. Petru s-a trezit Ca dintr-un vis: și-a amintit Ce-a spus Iisus: „Adevărat Îți zic: abia va fi cântat Cocoșul, doar de două ori, Iar tu, de Mine, de trei ori Ai să te lepezi!” Întristat, De remușcare măcinat, Pentru tot ce s-a petrecut, Petru, să plângă, a-nceput.
Marcu 14:51-72 Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020 (VBRC2020)
Însă îl urma un tânăr oarecare, acoperit numai cu o pânză pe [trupul] gol; l-au prins, dar acesta, lăsând pânza, a fugit gol. L-au dus pe Isus la marele preot și s-au adunat toți arhiereii, bătrânii și cărturarii. Iar Petru l-a urmat de departe până în interiorul curții marelui preot și, stând împreună cu servitorii, se încălzea la foc. Iar arhiereii și tot Sinédriul căutau o mărturie împotriva lui Isus ca să-l dea la moarte, dar nu găseau; căci mulți dădeau mărturie falsă împotriva lui, dar mărturiile nu se potriveau. Câțiva, ridicându-se, dădeau mărturie falsă împotriva lui, zicând: „Noi l-am auzit pe acesta, spunând: «Eu voi distruge acest templu făcut de mâini de om și în trei zile voi construi un altul, nefăcut de mâini de om»”. Dar nici așa mărturia lor nu se potrivea. Atunci marele preot, ridicându-se în mijlocul lor, l-a întrebat pe Isus: „Nu răspunzi nimic? Ce mărturie dau aceștia împotriva ta?”. Însă el tăcea și nu răspundea nimic. Marele preot l-a întrebat din nou și i-a spus: „Tu ești Cristos, Fiul Celui Binecuvântat?”. Isus a zis: „Eu sunt. «Și-l veți vedea pe Fiul Omului stând la dreapta puterii și venind pe norii cerului»”. Atunci marele preot și-a sfâșiat hainele și a spus: „Ce nevoie mai avem de martori? Ați auzit blasfemia. Ce vi se pare?”. Toți l-au condamnat ca fiind vinovat de moarte. Unii au început să-l scuipe și, acoperindu-i fața, îl loveau spunându-i: „Profețește!”. Iar servitorii îi dădeau palme. Pe când Petru era jos, în curte, a venit una dintre servitoarele marelui preot și, văzându-l pe Petru încălzindu-se, l-a privit fix și i-a zis: „Și tu erai cu Nazarinéanul, cu Isus”. Dar el a negat, spunând: „Nu știu, nu înțeleg ce zici”, și a ieșit afară în fața curții. Și un cocoș a cântat. Iar servitoarea, văzându-l, a început din nou să le spună celor care stăteau acolo: „Acesta este dintre ei”. Dar el a negat din nou. După câtva timp, cei care stăteau acolo i-au spus din nou lui Petru: „Cu adevărat ești dintre ei, căci ești Galilèean”. Iar el a început să se blesteme și să jure: „Nu-l cunosc pe omul acesta despre care vorbiți”. Și îndată cocoșul a cântat a doua oară. Atunci, Petru și-a adus aminte de cuvântul pe care i-l spusese Isus: „Înainte ca un cocoș să cânte de două ori, de trei ori mă vei renega”. Și a izbucnit în plâns.
Marcu 14:51-72 Noua Traducere Românească (NTR)
Un anumit tânăr, care purta peste trupul gol doar o pânză de in, Îl urma pe Isus. Au pus mâna pe el, dar el și-a lăsat pânza de in și a fugit gol. Pe Isus L-au adus la marele preot, iar acolo s-au adunat toți conducătorii preoților, bătrânii și cărturarii. Petru Îl urmase de departe până în curtea marelui preot, apoi se așezase împreună cu gărzile și se încălzea la foc. Conducătorii preoților și întregul Sinedriu căutau vreo mărturie împotriva lui Isus, ca să-L condamne la moarte, dar n-au găsit, pentru că, deși mulți depuneau mărturii false împotriva Lui, mărturiile lor nu se potriveau. Unii s-au ridicat și au depus împotriva Lui o mărturie falsă, zicând: ‒ Noi L-am auzit zicând: „Eu voi dărâma acest Templu, făcut de mâna omului, și în trei zile voi construi altul, care nu va fi făcut de mâna omului“. Dar nici așa nu se potrivea mărturia lor. Marele preot s-a ridicat în mijlocul lor și L-a întrebat pe Isus, zicând: ‒ Nu răspunzi nimic? Ce mărturisesc aceștia împotriva Ta? Dar El tăcea și nu răspundea nimic. Marele preot L-a întrebat din nou: ‒ Ești Tu Cristosul, Fiul Celui Binecuvântat? Isus a răspuns: ‒ Eu sunt. Și Îl veți vedea pe Fiul Omului șezând la dreapta Puterii și venind cu norii cerului. Atunci marele preot, sfâșiindu-și hainele, a zis: ‒ Ce nevoie mai avem de martori? Ați auzit blasfemia! Ce părere aveți? Toți L-au condamnat, considerând că merită să fie pedepsit cu moartea. Unii au început să-L scuipe, să-I acopere fața, să-L lovească și să-I zică: ‒ Profețește! Iar gărzile L-au luat la palme. În timp ce Petru se afla jos, în curte, a venit una dintre slujnicele marelui preot și, când l-a văzut pe Petru încălzindu-se la foc, s-a uitat la el și a zis: ‒ Și tu erai cu Isus din Nazaret! Dar el a negat, zicând: ‒ Nu știu, nici nu înțeleg despre ce vorbești! A ieșit în fața porții și atunci a cântat cocoșul. Slujnica l-a văzut și a început din nou să le spună celor ce stăteau acolo: ‒ Acesta este unul dintre ei! Dar el a negat din nou. După puțin timp însă, cei ce stăteau acolo i-au zis din nou lui Petru: ‒ Cu siguranță și tu ești unul dintre ei, căci ești galileean! Dar el a început să se blesteme și să jure, zicând: ‒ Nu-L cunosc pe Omul Acesta despre care vorbiți! Și imediat a cântat cocoșul a doua oară. Atunci Petru și-a adus aminte de cuvintele pe care i le spusese Isus: „Înainte să cânte cocoșul a doua oară, te vei lepăda de Mine de trei ori!“. Și, gândindu-se la aceasta, a început să plângă.
Marcu 14:51-72 Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924, Dumitru Cornilescu (VDC)
După El mergea un tânăr care n-avea pe trup decât o învelitoare de pânză de in. Au pus mâna pe el, dar el și-a lăsat învelitoarea și a fugit în pielea goală. Pe Isus L-au dus la marele preot, unde s-au adunat toți preoții cei mai de seamă, bătrânii și cărturarii. Petru L-a urmat de departe până în curtea marelui preot, a șezut jos împreună cu aprozii și se încălzea la para focului. Preoții cei mai de seamă și tot soborul căutau vreo mărturie împotriva lui Isus, ca să-L omoare, dar nu găseau niciuna. Pentru că mulți făceau mărturisiri mincinoase împotriva Lui, dar mărturisirile lor nu se potriveau. Unii s-au sculat și au făcut o mărturisire mincinoasă împotriva Lui și au zis: „Noi L-am auzit zicând: ‘Eu voi strica Templul acesta, făcut de mâini omenești, și în trei zile voi ridica un altul, care nu va fi făcut de mâini omenești.’” Nici chiar în privința aceasta nu se potrivea mărturisirea lor. Atunci, marele preot s-a sculat în picioare în mijlocul adunării, a întrebat pe Isus și I-a zis: „Nu răspunzi nimic? Ce mărturisesc oamenii aceștia împotriva Ta?” Isus tăcea și nu răspundea nimic. Marele preot L-a întrebat iarăși și I-a zis: „Ești Tu Hristosul, Fiul Celui Binecuvântat?” „Da, sunt”, i-a răspuns Isus. „Și veți vedea pe Fiul omului șezând la dreapta puterii și venind pe norii cerului.” Atunci, marele preot și-a rupt hainele și a zis: „Ce nevoie mai avem de martori? Ați auzit hula. Ce vi se pare?” Toți L-au osândit să fie pedepsit cu moartea. Și unii au început să-L scuipe, să-I acopere fața, să-L bată cu pumnii și să-I zică: „Prorocește!” Iar aprozii L-au primit în palme. Pe când stătea Petru jos în curte, a venit una din slujnicele marelui preot. Când a văzut pe Petru încălzindu-se, s-a uitat țintă la el și i-a zis: „Și tu erai cu Isus din Nazaret!” El s-a lepădat și a zis: „Nu știu, nici nu înțeleg ce vrei să zici.” Apoi a ieșit în pridvor. Și a cântat cocoșul. Când l-a văzut slujnica, a început iarăși să spună celor ce stăteau acolo: „Acesta este unul dintre oamenii aceia.” Și el s-a lepădat din nou. După puțină vreme, cei ce stăteau acolo au zis iarăși lui Petru: „Nu mai încape îndoială că ești unul din oamenii aceia, căci ești galileean și graiul tău seamănă cu al lor.” Atunci, el a început să se blesteme și să se jure: „Nu cunosc pe Omul acesta despre care vorbiți!” Îndată a cântat cocoșul a doua oară. Și Petru și-a adus aminte de vorba pe care i-o spusese Isus: „Înainte ca să cânte cocoșul de două ori, te vei lepăda de Mine de trei ori.” Și, gândindu-se la acest lucru, a început să plângă.