YouVersion
Pictograma căutare

Matei 19:1-10

Matei 19:1-10 Biblia în versuri 2014 (BIV2014)

După ce a sfârșit Iisus, Să spună ce avea de spus, S-a strămutat din Galileea Și a venit să stea-n Iudeea – Peste Iordan. A fost urmat De gloate. El a vindecat Pe cei bolnavi. Apoi, veniră Mulți Farisei și-L ispitiră: „E-ngăduit, pentru vreo vină, Sau cine știe ce pricină, Bărbatul să-și lase nevasta?” Iisus le-a spus: „Cât despre asta, Voi, în Scriptură, n-ați citit Că, la-nceput, Domnu-a zidit Întâi o parte bărbătească, Și-apoi o parte femeiască, Zicând că „omul va lăsa Pe tatăl și pe mama sa, Se va lipi de-a sa soție, Iar cei doi, un trup au să fie”? Așa că nu sunt doi, ci unul, Iar ceea ce-a-mpreunat Bunul Tată din cer, să nu despartă Omul, voind o altă soartă!” „Așa o fi” – au zis ei iar – „Însă, ne spune atunci dar, Oare de ce Moise a zis Cum că bărbatul, un înscris – O carte, spre a lumii știre – Soaței, să-i dea, la despărțire?” Iisus privi-ngăduitor: „Din pricina inimilor Voastre, care s-au împietrit. Iată de ce a-ngăduit Moise, ca să vă părăsiți Nevestele. Însă, să știți: N-a fost așa de la-nceput, Ci pentru voi doar, s-a făcut Aceasta, căci v-ați rătăcit. Eu zic: cel cari și-a părăsit Nevasta, fără vreo pricină, Fără ai fi găsit vreo vină Referitoare la curvie, Îi dă prilej de preacurvie; Iar el – de-asemenea – curvește, Dacă, cu alta, se-nsoțește. Acel care s-a însurat Cu cea lăsată de bărbat, La fel, și el păcătuiește, Pentru că astfel, preacurvește.” „Dacă ăst lucru stă așa, Cu omul și cu soața sa, Mai de folos nu este, oare, Ca el să nu se mai însoare?” – Discipolii atunci au spus.