Luca 22:1-34

Partajează

Luca 22:1-34 Biblia Traducerea Fidela 2015 (BTF2015)

Și sărbătoarea azimelor, care se cheamă Paștele, era aproape. Și preoții de seamă și scribii căutau cum să îl ucidă; fiindcă se temeau de popor. Atunci a intrat Satan în Iuda, numit și Iscariot, fiind din numărul celor doisprezece. Și Iuda a mers și a vorbit îndeaproape cu preoții de seamă și căpeteniile, cum să îl trădeze lor. Și s-au bucurat și s-au înțeles să îi dea arginți. Și a promis și căuta ocazia să li-l trădeze, în absența mulțimii. Atunci a venit ziua azimelor, în care paștele trebuia înjunghiat. Iar el a trimis pe Petru și Ioan, spunând: Duceți-vă și pregătiți-ne paștele, ca să mâncăm. Iar ei i-au spus: Unde voiești să pregătim? Iar el le-a spus: Iată, la intrarea voastră în cetate, vă va întâlni un om, purtând un ulcior cu apă; urmați-l în casa unde intră. Și să ziceți stăpânului casei: Învățătorul îți spune: Unde este camera de oaspeți, unde voi mânca paștele cu discipolii mei? Și vă va arăta o cameră mare de sus, așternută; acolo să pregătiți. Și au mers și au găsit cum le-a spus; și au pregătit paștele. Și când a venit ora, el a șezut la masă și cei doisprezece apostoli cu el. Și le-a spus: Cu multă dorință am dorit să mănânc acest paște cu voi înainte de a suferi eu; Fiindcă vă spun: Nu voi mai mânca nicidecum din el până când va fi împlinit în împărăția lui Dumnezeu. Și luând paharul, a adus mulțumiri și a spus: Luați acesta și împărțiți-l între voi; Fiindcă vă spun: Nu voi bea nicidecum din rodul viței până când va veni împărăția lui Dumnezeu. Și a luat pâine și a adus mulțumiri și a frânt-o și le-a dat, spunând: Acesta este trupul meu care este dat pentru voi; să faceți aceasta în amintirea mea. Tot astfel și paharul, după cină, spunând: Acest pahar este noul testament în sângele meu, care se varsă pentru voi. Dar, iată, mâna celui ce mă trădează este cu mine la masă. Și, într-adevăr, Fiul omului se duce cum a fost hotărât; dar vai acelui om, prin care este trădat! Și au început să se întrebe între ei, care dintre ei ar fi cel ce ar face aceasta. Și a fost de asemenea o ceartă între ei, care dintre ei să fie socotit cel mai mare? Dar el le-a spus: Împărații neamurilor domnesc peste ele; și cei ce exercită autoritate asupra lor sunt chemați binefăcători. Dar voi să nu fiți așa; ci cel ce este mai mare printre voi, să fie ca cel mai tânăr; și conducătorul ca cel ce servește. Căci care este mai mare, cel ce șade la masă, sau cel ce servește? Nu cel ce șade la masă? Dar eu sunt printre voi ca cel ce servește. Iar voi sunteți cei care ați rămas necontenit cu mine în ispitirile mele. Și eu vă rânduiesc o împărăție, așa cum Tatăl meu mi-a rânduit; Ca să mâncați și să beți la masa mea în împărăția mea și să ședeți pe tronuri, judecând cele douăsprezece triburi ale lui Israel. Iar Domnul a spus: Simone, Simone, iată, Satan a dorit să vă aibă că să vă cearnă ca grâul. Dar eu m-am rugat pentru tine, ca nu cumva credința ta să înceteze; și când te vei întoarce, întărește pe frații tăi. Iar Petru i-a spus: Doamne, sunt gata să merg cu tine deopotrivă la închisoare și la moarte. Iar el a zis: Îți spun, Petre, nicidecum nu va cânta cocoșul astăzi, înainte ca de trei ori să negi că mă cunoști.

Luca 22:1-34 Biblia în Versiune Actualizată 2018 (BVA)

Se apropia timpul sărbătorii Azimelor, care se mai numea (implicit) și sărbătoarea Paștelor. Liderii preoților și învățătorii legii (mozaice) discutau (între ei) despre o metodă (specială) prin care să Îl omoare pe Isus; pentru că le era frică de reacția mulțimilor de oameni. Dar Satan a intrat în Iuda care se mai numea și „iscarioteanul”. El era unul dintre cei doisprezece (discipoli). Iuda s-a dus la liderii preoților și la comandanții gărzii templului, ca să stabilească împreună cu ei cum să li-L predea pe Isus. Ei s-au bucurat și au decis să îi ofere bani. După ce le-a promis că li-L va preda, Iuda urmărea un moment favorabil în care acest lucru să se întâmple în absența mulțimilor de oameni. În cadrul sărbătorii, a venit ziua când trebuia sacrificat mielul pascal. Isus a zis lui Petru și lui Ioan: „Duceți-vă și pregătiți-ne masa pascală!” Ei L-au întrebat: „Unde dorești să o pregătim?” El le-a răspuns: „Când veți intra în oraș, veți întâlni un om ducând un ulcior cu apă. Mergeți după el; și în casa în care va intra, să spuneți proprietarului ei: «Învățătorul te întreabă: ‘Unde este camera de oaspeți în care voi mânca Paștele cu discipolii Mei?’» El vă va prezenta o cameră mare la etaj, aranjată (pentru noi). Acolo să faceți pregătirile (pentru Paște).” Ei au plecat și au găsit totul exact cum le spusese Isus. Și au pregătit masa de Paște. La momentul corespunzător, Isus S-a așezat la masă împreună cu cei doisprezece apostoli. El le-a zis: „Am avut o mare dorință să mănânc aceste Paște împreună cu voi înainte de tot ce urmează să sufăr. Să știți că de acum încolo, nu le voi mai mânca până când nu se va demonstra practic semnificația lor în Regatul lui Dumnezeu.” Apoi a luat un pahar, I-a mulțumit lui Dumnezeu și a zis: „Luați-l și împărțiți conținutul lui între voi. Să știți că de acum încolo nu voi mai bea (ce se produce) din fructul viei până va veni Regatul lui Dumnezeu.” Apoi a luat pâine; și după ce I-a mulțumit lui Dumnezeu, a rupt-o și le-a dat-o, zicând: „Aceasta reprezintă corpul Meu care se sacrifică pentru voi. Să vă amintiți de Mine, făcând și voi același lucru (cu o pâine).” Continuând, a luat paharul, li l-a dat și a zis: „Conținutul acestui pahar reprezintă sângele Meu care se varsă pentru voi, ratificând Noul Legământ. Dar cel care Mă va trăda, întinde mâna împreună cu Mine la această masă. Este o certitudine că Fiul Omului va muri; dar vai de acel om prin care va fi El trădat!” Atunci (discipolii) au început să se întrebe unii pe alții, încercând să înțeleagă cine dintre ei ar putea fi acela. Între apostoli a mai apărut și o controversă, în timp ce încercau să răspundă la întrebarea „Care dintre ei va fi considerat cel mai mare.” Isus le-a zis: „Regii de pe pământ guvernează peste popoarele lor; și cei care își exercită (astfel) autoritatea față de oameni, primesc numele de «binefăcători». În raporturile dintre voi, să nu copiați acest model. Ci acela considerat ca fiind cel mai mare dintre voi, să fie ca cel mai mic; iar cel care conduce, să fie ca cel care slujește. Cine este mai mare: acela care stă la masă, sau cel care slujește la masă? Oare nu acela care stă la masă? Și totuși, Eu am fost între voi ca Cel care slujește la masă. Voi sunteți cei care ați rămas permanent cu Mine în toate momentele dificile prin care am trecut… Acesta este motivul pentru care vă ofer autoritatea să guvernați în Regatul pe care Mi l-a pregătit Tatăl! Acolo veți mânca, veți bea și veți sta pe douăsprezece tronuri ca să judecați pe urmașii celor doisprezece fii ai lui Israel.” Isus a zis: „Simon, Simon, să știi că Satan a cerut (aprobarea) să vă «cearnă» ca atunci când se separă grâul de pleavă. Dar Eu m-am rugat pentru tine, pentru ca să nu îți pierzi credința! Și după ce te vei întoarce, (va trebui) să îți încurajezi frații!” Dar Petru I-a zis: „Doamne, sunt pregătit să merg cu Tine în închisoare și chiar la moarte!” Isus i-a zis: „Petru, te asigur că astăzi, înainte să cânte cocoșul, te vei dezice de Mine de trei ori, susținând că nu Mă cunoști!”

Luca 22:1-34 Noua Traducere Românească (NTR)

Se apropia Sărbătoarea Azimelor, căreia i se spune „Paștele“. Conducătorii preoților și cărturarii căutau cum să-L omoare pe Isus, dar se temeau de popor. Atunci Satan a intrat în Iuda, numit „Iscarioteanul“, care era din numărul celor doisprezece. Acesta s-a dus la conducătorii preoților și la comandanții gărzii Templului și au discutat despre cum să-L dea pe mâna lor. Ei s-au bucurat și s-au înțeles cu el să-i dea argint. El a acceptat și căuta un prilej potrivit ca să-L dea pe mâna lor, în lipsa mulțimii. Apoi a venit ziua Sărbătorii Azimelor, zi în care trebuia jertfit mielul de Paște. Isus i-a trimis înainte pe Petru și Ioan, zicând: ‒ Duceți-vă și pregătiți-ne jertfa de Paște, ca s-o mâncăm! Ei L-au întrebat: ‒ Unde vrei s-o pregătim? El le-a răspuns: ‒ Iată, când veți intra în cetate, vă va întâmpina un om care duce un vas cu apă. Urmați-l până la casa în care va intra și spuneți-i stăpânului casei astfel: „Învățătorul te întreabă: «Unde este camera de oaspeți în care urmează să mănânc Paștele împreună cu ucenicii Mei?»“. El vă va arăta sus o cameră mare și aranjată. Acolo să faceți pregătirile. Ei s-au dus și au găsit totul așa cum le spusese Isus. Și au pregătit Paștele. Când a sosit ceasul, Isus S-a așezat să mănânce împreună cu apostolii. El le-a zis: „Am dorit cu ardoare să mănânc împreună cu voi acest Paște, înainte de suferința Mea. Căci vă spun că nu voi mai mânca din el până când nu își va găsi împlinirea în Împărăția lui Dumnezeu“. Și, luând un pahar, a mulțumit și a zis: „Luați-l și împărțiți-l între voi! Căci vă spun că, de acum încolo, nu voi mai bea din rodul viței până când va veni Împărăția lui Dumnezeu“. Apoi a luat o pâine și, după ce a mulțumit, a frânt-o și le-a dat-o, zicând: „Acesta este trupul Meu, care se dă pentru voi. Să faceți lucrul acesta spre amintirea Mea“. În același fel, după ce au mâncat, a luat paharul și a zis: „Acest pahar este Legământul cel Nou în sângele Meu, care este vărsat pentru voi. Dar iată că mâna trădătorului Meu este cu Mine la masă. Căci într-adevăr, Fiul Omului Se duce după cum a fost hotărât, dar vai de omul acela prin care El este trădat!“. Ei au început să se întrebe unii pe alții cine să fie oare acela dintre ei care urmează să facă lucrul acesta. Între ei a avut loc și o ceartă cu privire la cine să fie considerat cel mai mare dintre ei. Atunci Isus le-a zis: ‒ Regii națiunilor stăpânesc peste ele, iar cei ce au autoritate asupra lor sunt numiți „binefăcători“. Dar voi să nu fiți așa! Dimpotrivă, cel mai mare dintre voi să fie precum cel mai mic, iar cel care conduce să fie precum cel care slujește. Căci cine este mai mare, cel care șade la masă sau cel care slujește? Oare nu cel care șade la masă? Eu însă sunt între voi precum Cel Care slujește! Voi sunteți cei care ați rămas cu Mine în încercările Mele. De aceea și Eu vă ofer o împărăție, așa cum și Tatăl Meu Mi-a oferit-o Mie, ca să mâncați și să beți la masa Mea, în Împărăția Mea, și să stați pe tronuri, judecând cele douăsprezece seminții ale lui Israel. Simone, Simone, iată, Satan a cerut să vă cearnă așa cum se cerne grâul, dar Eu M-am rugat pentru tine, ca să nu ți se piardă credința. Iar când te vei întoarce, întărește-i pe frații tăi! Petru I-a răspuns: ‒ Doamne, sunt gata să merg cu Tine chiar și la închisoare, și la moarte! Isus i-a zis: ‒ Îți spun, Petru, că nu va cânta cocoșul astăzi până nu te vei lepăda de trei ori că nu Mă cunoști.

Luca 22:1-34 Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924, Dumitru Cornilescu (VDC)

Praznicul Azimilor, numit Paștele, se apropia. Preoții cei mai de seamă și cărturarii căutau un mijloc cum să omoare pe Isus; căci se temeau de norod. Dar Satana a intrat în Iuda, zis și Iscarioteanul, care era din numărul celor doisprezece. Iuda s-a dus să se înțeleagă cu preoții cei mai de seamă și cu căpeteniile străjerilor Templului cum să-L dea în mâinile lor. Ei s-au bucurat și au căzut la învoială să-i dea bani. După ce le-a făgăduit că li-L va da în mâini, Iuda căuta un prilej nimerit să dea pe Isus în mâinile lor, fără știrea norodului. Ziua Praznicului Azimilor, în care trebuiau jertfite Paștele, a venit. Și Isus a trimis pe Petru și pe Ioan și le-a zis: „Duceți-vă de pregătiți-ne Paștele, ca să mâncăm.” „Unde voiești să pregătim?”, L-au întrebat ei. El le-a răspuns: „Iată, când veți intra în cetate, vă va ieși înainte un om, ducând un urcior cu apă; mergeți după el în casa în care va intra și spuneți stăpânului casei: ‘Învățătorul îți zice: «Unde este odaia pentru oaspeți, în care să mănânc Paștele cu ucenicii Mei?»’ Și are să vă arate o odaie mare de sus, așternută gata: acolo să pregătiți Paștele.” Ei au plecat și au găsit așa cum le spusese El. Și au pregătit Paștele. Când a sosit ceasul, Isus a șezut la masă cu cei doisprezece apostoli. El le-a zis: „Am dorit mult să mănânc Paștele acestea cu voi înainte de patima Mea; căci vă spun că, de acum încolo, nu le voi mai mânca până la împlinirea lor în Împărăția lui Dumnezeu.” Și a luat un pahar, a mulțumit lui Dumnezeu și a zis: „Luați paharul acesta și împărțiți-l între voi, pentru că vă spun că nu voi mai bea de acum încolo din rodul viței, până când va veni Împărăția lui Dumnezeu.” Apoi a luat pâine și, după ce a mulțumit lui Dumnezeu, a frânt-o și le-a dat-o zicând: „Acesta este trupul Meu, care se dă pentru voi; să faceți lucrul acesta spre pomenirea Mea.” Tot astfel, după ce au mâncat, a luat paharul și li l-a dat, zicând: „Acest pahar este legământul cel nou, făcut în sângele Meu, care se varsă pentru voi. Dar iată că mâna vânzătorului Meu este cu Mine la masa aceasta. Negreșit, Fiul omului Se duce după cum este rânduit. Dar vai de omul acela prin care este vândut El!” Și au început să se întrebe unii pe alții cine din ei să fie acela care va face lucrul acesta. Între apostoli s-a iscat și o ceartă, ca să știe care din ei avea să fie socotit ca cel mai mare. Isus le-a zis: „Împărații neamurilor domnesc peste ele și, celor ce le stăpânesc, li se dă numele de binefăcători. Voi să nu fiți așa. Ci cel mai mare dintre voi să fie ca cel mai mic și cel ce cârmuiește, ca cel ce slujește. Căci care este mai mare: cine stă la masă sau cine slujește la masă? Nu cine stă la masă? Și Eu totuși sunt în mijlocul vostru ca cel ce slujește la masă. Voi sunteți aceia care ați rămas necontenit cu Mine în încercările Mele. De aceea vă pregătesc Împărăția, după cum Tatăl Meu Mi-a pregătit-o Mie, ca să mâncați și să beți la masa Mea în Împărăția Mea și să ședeți pe scaune de domnie, ca să judecați pe cele douăsprezece seminții ale lui Israel.” Domnul a zis: „Simone, Simone, Satana v-a cerut să vă cearnă ca grâul. Dar Eu M-am rugat pentru tine, ca să nu se piardă credința ta și, după ce te vei întoarce la Dumnezeu, să întărești pe frații tăi.” „Doamne”, I-a zis Petru, „cu Tine sunt gata să merg chiar și în temniță și la moarte.” Și Isus i-a zis: „Petre, îți spun că nu va cânta astăzi cocoșul, până te vei lepăda de trei ori că nu Mă cunoști.”