Ioan 18:1-40

Partajează

Ioan 18:1-40 Noua Traducere Românească (NTR)

După ce a spus aceste lucruri, Isus a plecat împreună cu ucenicii Lui dincolo de pârâul Chidron, unde era o grădină. El și ucenicii Lui au intrat în ea. Iuda, cel care L-a trădat, cunoștea și el acel loc, pentru că Isus Se întâlnise adesea cu ucenicii Săi acolo. Prin urmare, Iuda a luat o cohortă și niște gărzi de-ale conducătorilor preoților și de-ale fariseilor, și au venit acolo cu candele, torțe și arme. Isus, știind tot ce urmează să I se întâmple, a ieșit și i-a întrebat: ‒ Pe cine căutați? Ei I-au răspuns: ‒ Pe Isus nazarineanul! El le-a zis: ‒ Eu sunt! Iuda, cel care L-a trădat, stătea și el împreună cu ei. Când Isus le-a zis: „Eu sunt!“, ei s-au dat înapoi și au căzut la pământ. El i-a întrebat din nou: ‒ Pe cine căutați? Ei I-au zis: ‒ Pe Isus nazarineanul! Isus a răspuns: ‒ V-am spus că Eu sunt. Deci, dacă pe Mine Mă căutați, lăsați-i pe aceștia să se ducă! Aceasta s-a întâmplat ca să se împlinească cuvântul pe care-l spusese: „N-am pierdut pe niciunul dintre cei pe care Mi i-ai dat“. Atunci Simon Petru, care avea o sabie, a scos-o și l-a lovit pe sclavul marelui preot, tăindu-i urechea dreaptă. Numele acelui sclav era Malchus. Însă Isus i-a zis lui Petru: „Pune-ți sabia în teacă! Nu voi bea oare paharul pe care Mi l-a dat Tatăl?“. Atunci cohorta, comandantul ei și gărzile iudeilor L-au arestat pe Isus, L-au legat și L-au dus mai întâi la Ana. Căci acesta era socrul lui Caiafa, care era mare preot în anul acela. Iar Caiafa era cel care-i sfătuise pe iudei că este mai de folos să moară un singur om pentru popor. Simon Petru și un alt ucenic L-au urmat pe Isus. Acel ucenic era cunoscut de marele preot și a intrat cu Isus în curtea marelui preot. Petru însă stătea afară, la poartă. Celălalt ucenic, care era cunoscut de marele preot, a ieșit și a vorbit cu portăreasa, apoi l-a adus pe Petru înăuntru. Atunci slujnica, portăreasa, i-a zis lui Petru: ‒ Nu cumva ești și tu unul dintre ucenicii Acestui Om? El a zis: ‒ Nu sunt! Sclavii și gărzile făcuseră un foc de cărbuni, pentru că era frig, și se încălzeau. Petru stătea și el cu ei și se încălzea. Marele preot L-a întrebat pe Isus despre ucenicii Lui și despre învățătura Lui. Isus i-a răspuns: „Eu am vorbit lumii deschis. Întotdeauna i-am învățat pe oameni în sinagogă și în Templu, unde se adună toți iudeii, și n-am spus nimic în ascuns. De ce Mă întrebi pe Mine? Întreabă-i pe cei care au auzit ce le-am vorbit. Iată că ei știu ce am vorbit“. După ce a spus Isus acestea, un slujitor din gărzile care stăteau acolo I-a dat o palmă lui Isus, zicând: ‒ Așa-i răspunzi marelui preot? Isus i-a răspuns: ‒ Dacă am spus ceva rău, dovedește ce anume este rău. Dar dacă am spus ce este bine, de ce Mă bați? Ana L-a trimis legat la Caiafa, marele preot. Simon Petru stătea acolo și se încălzea. Ei l-au întrebat: ‒ Nu cumva ești și tu dintre ucenicii Lui? Dar el a negat și a zis: ‒ Nu sunt! Unul dintre sclavii marelui preot, rudă cu cel căruia Petru îi tăiase urechea, a zis: ‒ Nu te-am văzut eu în grădină cu El? Petru a negat din nou. Și imediat a cântat cocoșul. Atunci L-au dus pe Isus de la Caiafa la pretoriu. Era în zori. Ei n-au intrat în pretoriu, ca să nu se pângărească și să poată mânca jertfa de Paște. Așadar, Pilat a ieșit la ei și le-a zis: ‒ Ce acuzație aduceți împotriva Acestui Om? Ei au răspuns și i-au zis: ‒ Dacă Acesta nu era Unul Care face rău, nu L-am fi dat pe mâna ta! Atunci Pilat le-a zis: ‒ Luați-L voi și judecați-L potrivit cu Legea voastră! Iudeii i-au răspuns: ‒ Nouă nu ne este permis să omorâm pe nimeni. Aceasta s-a întâmplat ca să se împlinească cele spuse de Isus, când a arătat prin ce fel de moarte urma să moară. Atunci Pilat a intrat din nou în pretoriu, L-a chemat pe Isus și I-a zis: ‒ Ești Tu Împăratul iudeilor? Isus a răspuns: ‒ De la tine însuți spui lucrul acesta sau ți l-au spus alții despre Mine? Pilat a răspuns: ‒ Sunt eu cumva iudeu? Poporul Tău și conducătorii preoților Te-au dat pe mâna mea! Ce-ai făcut? Isus a răspuns: ‒ Împărăția Mea nu este din lumea aceasta. Dacă Împărăția Mea ar fi din lumea aceasta, slujitorii Mei s-ar lupta ca să nu fiu dat pe mâna iudeilor. Dar acum, Împărăția Mea nu este de aici. Atunci Pilat I-a zis: ‒ Deci ești Tu Împărat? Isus a răspuns: ‒ Tu o spui: sunt Împărat! Eu pentru aceasta M-am născut și pentru aceasta am venit în lume, ca să mărturisesc despre adevăr. Oricine este din adevăr ascultă de glasul Meu. Pilat L-a întrebat: ‒ Ce este adevărul? Și zicând aceasta, a ieșit din nou la iudei și le-a zis: ‒ Eu nu găsesc niciun motiv de acuzare în El. Dar este obiceiul vostru să vă eliberez un deținut cu ocazia Paștelui. Vreți deci să vi-L eliberez pe Împăratul iudeilor? Ei au strigat din nou: ‒ Nu pe El, ci pe Barabba! Barabba era un răsculat.

Ioan 18:1-40 Biblia Traducerea Fidela 2015 (BTF2015)

După ce Isus a spus acestea, a ieșit cu discipolii lui dincolo de pârâul Chedron, unde era o grădină în care a intrat el și discipolii lui. Și Iuda, de asemenea, care l-a trădat, știa locul acela pentru că Isus se aduna deseori acolo cu discipolii săi. Atunci Iuda, primind o ceată de oameni și ofițeri de la preoții de seamă și farisei, a venit acolo cu lămpi și torțe și arme. Isus așadar, știind toate cele ce urmau să vină asupra lui, a ieșit înainte și le-a spus: Pe cine căutați? Ei i-au răspuns: Pe Isus din Nazaret. Isus le-a spus: Eu sunt. Și Iuda de asemenea, care l-a trădat, stătea în picioare cu ei. Imediat ce le-a spus Isus: Eu sunt, s-au dat înapoi și au căzut la pământ. Atunci i-a întrebat din nou: Pe cine căutați? Iar ei au spus: Pe Isus din Nazaret. Isus a răspuns: V-am zis că eu sunt; de aceea dacă pe mine mă căutați, lăsați pe aceștia să meargă; Ca să se împlinească cuvântul pe care îl spusese: Dintre aceia pe care mi i-ai dat nu am pierdut pe niciunul. Atunci Simon Petru, având o sabie, a scos-o și a lovit pe robul marelui preot și i-a tăiat urechea dreaptă. Numele robului era Malhus. Atunci Isus i-a spus lui Petru: Pune-ți sabia în teacă; paharul pe care mi l-a dat Tatăl, să nu îl beau? Atunci ceata și căpetenia și ofițerii iudeilor l-au luat pe Isus și l-au legat, Și l-au dus întâi la Ana, fiindcă el era socrul lui Caiafa, care era marele preot în anul acela. Iar Caiafa era cel care le recomandase iudeilor că este de folos să moară un singur om pentru popor. Și Simon Petru urma pe Isus și tot așa alt discipol; discipolul acela era cunoscut marelui preot și a intrat cu Isus în curtea palatului marelui preot. Petru însă stătea în picioare afară la ușă. Atunci celălalt discipol, care îi era cunoscut marelui preot, a ieșit și i-a vorbit portăresei și l-a adus pe Petru înăuntru. Atunci servitoarea, portăreasa, i-a spus lui Petru: Nu cumva și tu ești dintre discipolii acestui om? Nu sunt, a spus el. Și robii și ofițerii, după ce făcuseră un foc de cărbuni pentru că era frig, stăteau în picioare și se încălzeau; iar Petru stătea în picioare cu ei și se încălzea. Atunci marele preot l-a întrebat pe Isus despre discipolii lui și despre doctrina lui. Isus i-a răspuns: Eu am vorbit deschis lumii; eu totdeauna am învățat în sinagogă și în templu, unde se adună întotdeauna iudeii și nu am spus nimic în taină. De ce mă întrebi? Întreabă-i pe cei care m-au auzit ce le-am vorbit; iată, ei știu ce am spus eu. Și după ce a vorbit astfel, unul dintre ofițerii care stăteau în picioare acolo, l-a lovit cu palma pe Isus, spunând: Așa răspunzi marelui preot? Isus i-a răspuns: Dacă am vorbit rău, adu mărturie despre răul acesta, dar dacă am vorbit bine, de ce mă bați? Iar Ana l-a trimis legat la Caiafa, marele preot. Și Simon Petru stătea în picioare și se încălzea. Ei așadar i-au spus: Nu cumva ești și tu dintre discipolii lui? El a negat și a spus: Nu sunt. Unul dintre robii marelui preot, fiind rudă cu acela a cărui ureche o tăiase Petru, a spus: Nu te-am văzut eu în grădină cu el? Atunci Petru a negat din nou și imediat a cântat cocoșul. Atunci l-au adus pe Isus de la Caiafa până la sala de judecată; și era dis-de-dimineață și ei nu au intrat în sala de judecată, ca să nu se întineze, ci să mănânce paștele. Pilat atunci a ieșit afară la ei și a spus: Ce acuzație aduceți împotriva acestui om? Ei au răspuns și i-au zis: Dacă nu ar fi fost un răufăcător, nu ți l-am fi predat. Atunci Pilat le-a spus: Luați-l voi și judecați-l conform cu legea voastră. De aceea iudeii i-au spus: Nouă nu ne este legiuit să ucidem pe nimeni. Ca să se împlinească cuvântul lui Isus pe care îl spusese, arătând cu ce moarte avea să moară. Atunci Pilat a intrat din nou în sala de judecată și l-a chemat pe Isus și i-a spus: Ești tu Împăratul iudeilor? Isus i-a răspuns: De la tine însuți spui aceasta, sau alții ți-au spus-o despre mine? Pilat a răspuns: Sunt eu iudeu? Națiunea ta și preoții de seamă mi te-au predat; ce ai făcut? Isus a răspuns: Împărăția mea nu este din această lume; dacă împărăția mea ar fi din această lume, atunci servitorii mei ar lupta ca nu cumva să fiu predat iudeilor; dar acum împărăția mea nu este de aici. Atunci Pilat i-a spus: Așadar, ești tu împărat? Isus a răspuns: Tu spui că eu sunt împărat. Eu, pentru aceasta m-am născut și din această cauză am venit în lume, să aduc mărturie adevărului. Toți care sunt din adevăr ascultă vocea mea. Pilat i-a spus: Ce este adevărul? Și după ce a spus aceasta a ieșit din nou la iudei și le-a spus: Eu nu găsesc nicio vină în el. Dar voi aveți un obicei, să vă eliberez pe unul la paște; doriți așadar să vă eliberez pe Împăratul iudeilor? Atunci toți au strigat din nou, spunând: Nu pe acesta, ci pe Baraba. Iar Baraba era un tâlhar.

Ioan 18:1-40 Biblia în Versiune Actualizată 2018 (BVA)

După ce a spus aceste cuvinte, Isus a plecat cu discipolii Săi pe partea cealaltă a pârâului Chedron, unde era o grădină în care a intrat împreună cu ei. Iuda, trădătorul, cunoștea și el acel loc, pentru că Isus Se dusese de multe ori acolo împreună cu discipolii Săi. Deci Iuda a venit acolo, conducând grupul soldaților, gărzile trimise de liderii preoților și fariseii care veniseră cu torțe și cu arme. Știind ce urmează să se întâmple, Isus a mers spre ei și i-a întrebat: „Pe cine căutați?” Ei I-au răspuns: „Pe Isus din Nazaret!” Isus le-a spus: „Eu sunt!” Iuda, trădătorul, era și el împreună cu ei. Când Isus le-a zis „Eu sunt!”, ei s-au dat înapoi și au căzut la pământ. El i-a întrebat din nou: „Pe cine căutați?” Ei I-au zis: „Pe Isus din Nazaret!” Isus a răspuns: „V-am spus (deja) că Eu sunt. Deci dacă pe Mine Mă căutați, lăsați-i pe aceștia să plece.” A vorbit astfel, ca să se confirme cuvintele pe care le spusese: „Nu am pierdut pe niciunul dintre aceia pe care Mi i-ai dat.” Simon Petru care avea o sabie, a scos-o și a lovit pe sclavul marelui preot, tăindu-i urechea dreaptă. Acel sclav se numea Malhu. Isus i-a zis lui Petru: „Pune sabia înapoi în teacă! Oare (crezi că) voi refuza să beau «paharul» pe care Mi l-a dat Tatăl?” Grupul soldaților, comandantul lor și gărzile iudeilor, L-au prins pe Isus și L-au legat. L-au dus întâi la Ana – socrul lui Caiafa care era mare preot în acel an. Iar Caiafa era cel care le dăduse iudeilor acest sfat: „Este mai bine să moară un singur om, decât să fie distrus tot poporul!”. Simon Petru mergea după Isus împreună cu un alt discipol care era cunoscut marelui preot. Astfel, amândoi au primit aprobarea să intre în curtea marelui preot. Dar Petru a rămas afară la ușă. Celălalt discipol – cunoștința marelui preot – a ieșit, a vorbit cu femeia de la intrare și l-a adus pe Petru înăuntru. Atunci, acea femeie care își făcea serviciul la intrare, i-a zis lui Petru: „Ești și tu unul dintre discipolii acestui Om?” El a răspuns: „Nu sunt!” Sclavii și gărzile care erau acolo, făcuseră un foc cu cărbuni, pentru că era frig. Petru stătea împreună cu ei și se încălzea. Marele preot L-a întrebat pe Isus despre discipolii Lui și despre învățătura Sa. Isus i-a răspuns: „Eu am vorbit oamenilor în public. Totdeauna am învățat mulțimile de oameni în sinagogă și în (zona de lângă) templu, unde se adună toți iudeii. Nu am spus nimic în secret. De ce dorești să aflii de la Mine (despre această învățătură)? Întreabă-i pe cei care M-au auzit vorbind, pentru că ei știu ce am spus!” Auzind acest răspuns, un gardian care stătea acolo, I-a dat o palmă lui Isus și i-a zis: „Așa vorbești Tu marelui preot?” Isus i-a răspuns: „Dacă am vorbit rău, demonstrează! Dar dacă am răspuns bine, de ce Mă bați?” Ana L-a trimis legat la marele preot care se numea Caiafa. Simon Petru stătea acolo și se încălzea. Ei i-au zis: „Oare nu ești și tu unul dintre discipolii Lui?” El a negat, răspunzând: „Nu sunt!” Unul dintre sclavii marelui preot – rudă cu acela căruia Petru îi tăiase urechea – a zis: „Oare nu te-am văzut eu împreună cu El în grădină?” Atunci Petru s-a dezis din nou. Și imediat a cântat cocoșul… Apoi, de la Caiafa, L-au dus pe Isus în sala de judecată. Era dimineața. Ei nu au intrat în sala de judecată, ca să nu devină astfel descalificați pentru sărbătorirea Paștelor. Pilat a ieșit și le-a zis: „Care este acuzația pe care o formulați împotriva acestui om?” Ei i-au răspuns: „Dacă nu ar fi fost Unul care face lucruri rele, nu L-am fi adus să Ți-l predăm.” Atunci, Pilat le-a zis: „Luați-L și judecați-L conform legii voastre!” Iudeii i-au zis: „Legea noastră nu ne permite să omorâm pe nimeni!” Aceste cuvinte au fost spuse ca să se întâmple exact cum anunțase Isus atunci când spusese cum urma să moară. Pilat a intrat din nou în sala de judecată, L-a chemat pe Isus și I-a zis: „Ești Tu Regele iudeilor?” Isus i-a răspuns: „Din proprie inițiativă spui acest lucru, sau ți l-au spus alții despre Mine?” Pilat a răspuns: „Sunt eu iudeu? Tocmai națiunea Ta și liderii preoților ei mi Te-au predat. Ce ai făcut?” Isus a răspuns: „Regatul Meu nu este din această lume. Dacă el ar fi aparținut de această lume, slujitorii Mei s-ar fi luptat ca să nu fiu predat ție. Dar (acum este evident că) Regatul Meu nu aparține acestei lumi.” Pilat i-a zis: „Atunci rezultă că Tu oricum ești un fel de Rege!” Isus a răspuns: „Da, Eu sunt Rege. De fapt, cu acest scop M-am născut; și am venit în lume ca să fac declarații despre adevăr. Oricine este de partea adevărului, ia în considerare ce vorbesc Eu.” Pilat I-a zis: „Ce este adevărul?” După ce a formulat această întrebare, a ieșit în fața iudeilor și le-a zis: „Nu I-am găsit nicio vină! Dar pentru că obișnuiți să cereți grațierea cuiva cu ocazia sărbătoririi Paștelor, vă propun ca acela să fie «Regele iudeilor». Acceptați oferta mea?” Atunci toți au strigat: „Nu acceptăm! Grațiază-ni-l pe Baraba!” Iar acel Baraba era un criminal.

Ioan 18:1-40 Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924, Dumitru Cornilescu (VDC)

După ce a rostit aceste vorbe, Isus a plecat cu ucenicii Săi dincolo de pârâul Chedron, unde era o grădină, în care au intrat El și ucenicii Lui. Iuda, vânzătorul, știa și el locul acela, pentru că Isus de multe ori Se adunase acolo cu ucenicii Lui. Iuda deci a luat ceata ostașilor și pe aprozii trimiși de preoții cei mai de seamă și de farisei și a venit acolo cu felinare, cu făclii și cu arme. Isus, care știa tot ce avea să I se întâmple, a mers spre ei și le-a zis: „Pe cine căutați?” Ei I-au răspuns: „Pe Isus din Nazaret!” Isus le-a zis: „Eu sunt!” Iuda, vânzătorul, era și el cu ei. Când le-a zis Isus: „Eu sunt”, ei s-au dat înapoi și au căzut la pământ. El i-a întrebat din nou: „Pe cine căutați?” „Pe Isus din Nazaret”, I-au zis ei. Isus a răspuns: „V-am spus că Eu sunt. Deci, dacă Mă căutați pe Mine, lăsați pe aceștia să se ducă.” A zis lucrul acesta ca să se împlinească vorba pe care o spusese: „N-am pierdut pe niciunul din aceia pe care Mi i-ai dat.” Simon Petru, care avea o sabie, a scos-o, a lovit pe robul marelui preot și i-a tăiat urechea dreaptă. Robul acela se numea Malhu. Isus a zis lui Petru: „Bagă-ți sabia în teacă. Nu voi bea paharul pe care Mi l-a dat Tatăl să-l beau?” Ceata ostașilor, căpitanul lor și aprozii iudeilor au prins deci pe Isus și L-au legat. L-au dus întâi la Ana, căci el era socrul lui Caiafa, care era mare preot în anul acela. Și Caiafa era cel ce dăduse iudeilor sfatul acesta: „Este de folos să moară un singur om pentru norod.” Simon Petru mergea după Isus; tot așa a făcut și un alt ucenic. Ucenicul acesta era cunoscut de marele preot și a intrat cu Isus în curtea marelui preot. Petru însă a rămas afară la ușă. Celălalt ucenic, care era cunoscut marelui preot, a ieșit afară, a vorbit cu portărița și a băgat pe Petru înăuntru. Atunci, slujnica, portărița, a zis lui Petru: „Nu cumva și tu ești unul din ucenicii omului acestuia?” „Nu sunt”, a răspuns el. Robii și aprozii care erau acolo făcuseră un foc de cărbuni, căci era frig, și se încălzeau. Petru stătea și el cu ei și se încălzea. Marele preot a întrebat pe Isus despre ucenicii Lui și despre învățătura Lui. Isus i-a răspuns: „Eu am vorbit lumii pe față; totdeauna am învățat pe norod în sinagogă și în Templu, unde se adună toți iudeii, și n-am spus nimic în ascuns. Pentru ce Mă întrebi pe Mine? Întreabă pe cei ce M-au auzit despre ce le-am vorbit; iată, aceia știu ce am spus.” La auzul acestor cuvinte, unul din aprozii care stăteau acolo a dat o palmă lui Isus și a zis: „Așa răspunzi marelui preot?” Isus i-a răspuns: „Dacă am vorbit rău, arată ce am spus rău, dar, dacă am vorbit bine, de ce mă bați?” Ana L-a trimis legat la marele preot Caiafa. Simon Petru stătea acolo și se încălzea. Ei i-au zis: „Nu cumva ești și tu unul din ucenicii Lui?” El s-a lepădat și a zis: „Nu sunt.” Unul din robii marelui preot, rudă cu acela căruia îi tăiase Petru urechea, a zis: „Nu te-am văzut eu cu El în grădină?” Petru iar s-a lepădat. Și îndată a cântat cocoșul. Au adus pe Isus de la Caiafa în odaia de judecată. Era dimineață. Ei n-au intrat în odaia de judecată, ca să nu se spurce și să poată mânca Paștele. Pilat deci a ieșit afară la ei și le-a zis: „Ce pâră aduceți împotriva omului acestuia?” Drept răspuns, ei i-au zis: „Dacă n-ar fi fost un făcător de rele, nu L-am fi dat noi în mâinile tale.” Atunci, Pilat le-a zis: „Luați-L voi și judecați-L după Legea voastră.” „Nouă nu ne este îngăduit de Lege să omorâm pe nimeni”, i-au zis iudeii. Aceasta s-a întâmplat ca să se împlinească vorba prin care arătase Isus cu ce moarte avea să moară. Pilat a intrat iarăși în odaia de judecată, a chemat pe Isus și I-a zis: „Ești Tu Împăratul iudeilor?” Isus i-a răspuns: „De la tine însuți zici lucrul acesta sau ți l-au spus alții despre Mine?” Pilat a răspuns: „Eu sunt iudeu? Neamul Tău și preoții cei mai de seamă Te-au dat în mâna mea. Ce ai făcut?” „Împărăția Mea nu este din lumea aceasta”, a răspuns Isus. „Dacă ar fi Împărăția Mea din lumea aceasta, slujitorii Mei s-ar fi luptat ca să nu fiu dat în mâinile iudeilor, dar, acum, Împărăția Mea nu este de aici.” „Atunci, un Împărat tot ești!”, I-a zis Pilat. „Da”, a răspuns Isus. „Eu sunt Împărat. Eu pentru aceasta M-am născut și am venit în lume, ca să mărturisesc despre adevăr. Oricine este din adevăr ascultă glasul Meu.” Pilat I-a zis: „Ce este adevărul?” După ce a spus aceste vorbe, a ieșit iarăși afară la iudei și le-a zis: „Eu nu găsesc nicio vină în El. Dar, fiindcă voi aveți obicei să vă slobozesc pe cineva de Paște, vreți să vă slobozesc pe Împăratul iudeilor?” Atunci, toți au strigat din nou: „Nu pe El, ci pe Baraba!” Și Baraba era un tâlhar.