YouVersion
Pictograma căutare

Judecătorii 5:1-31

Judecătorii 5:1-31 Biblia Traducerea Fidela 2015 (BTF2015)

Și Debora și Barac, fiul lui Abinoam, au cântat în ziua aceea, spunând: Lăudați pe DOMNUL pentru răzbunarea lui Israel, când poporul s-a oferit de bunăvoie. Ascultați, împăraților! Deschideți urechea, prinților! Eu, chiar eu, voi cânta DOMNULUI; voi cânta DOMNULUI Dumnezeul lui Israel. DOAMNE, când ai ieșit tu din Seir, când ai mărșăluit din câmpia Edomului, pământul s-a cutremurat și cerurile au picurat, norii de asemenea au picurat apă. Munții s-au topit dinaintea DOMNULUI, și Sinaiul, dinaintea DOMNULUI Dumnezeul lui Israel. În zilele lui Șamgar, fiul lui Anat, în zilele lui Iael, drumurile mari erau neumblate și călătorii umblau pe căi ocolitoare. Locuitorii satelor au încetat, au încetat în Israel, până m-am ridicat eu, Debora, până m-am ridicat eu, o mamă în Israel. Ei și-au ales dumnezei noi; atunci războiul era la porți. Era văzut vreun scut sau vreo suliță printre patruzeci de mii în Israel? Inima mea este spre guvernatorii lui Israel, care s-au oferit de bunăvoie din popor. Binecuvântați pe DOMNUL. Vorbiți, voi, care călăriți pe măgari albi, care ședeți în judecată și umblați pe cale. Cei eliberați de zgomotul arcașilor în mijlocul adăpătoarelor, acolo vor repeta ei faptele drepte ale DOMNULUI, faptele drepte către locuitorii satelor sale în Israel, atunci poporul DOMNULUI va coborî la porți. Trezește-te, trezește-te, Debora, trezește-te, rostește o cântare; ridică-te, Barac, și du pe captivii tăi în captivitate, tu, fiu al lui Abinoam. Atunci el l-a făcut pe cel ce a rămas să domnească peste nobilii din popor; DOMNUL m-a făcut să domnesc peste cei puternici. Din Efraim sunt cei a căror rădăcină este împotriva lui Amalec; după tine, Beniamin, între popoarele tale; din Machir au coborât guvernatori și din Zabulon cei care mânuiesc pana scriitorului. Și prinții lui Isahar erau cu Debora; da, Isahar și de asemenea Barac, el a fost trimis pe jos în vale. Pentru dezbinările lui Ruben s-au făcut multe gânduri ale inimii. De ce ai rămas între staulele de oi, ca să auzi behăitele turmelor? Pentru dezbinările lui Ruben s-au făcut multe cercetări ale inimii. Galaadul a rămas dincolo de Iordan; și de ce a rămas Dan în corăbii? Așer a stat pe țărmul mării și a rămas în spărturile sale. Zabulon și Neftali au fost un popor care și-a primejduit viața până la moarte pe înălțimile câmpului. Împărații au venit și au luptat, atunci împărații Canaanului au luptat în Taanac lângă apele din Meghido; ei nu au luat pradă de bani. Ei s-au luptat din ceruri, stelele în rândurile lor au luptat împotriva lui Sisera. Râul Chișon i-a măturat, acel râu vechi, râul Chișon. Ai călcat puterea în picioare, suflete al meu. Atunci au fost copitele cailor frânte de galopul, de galopul puternicilor lor. Blestemați Merozul, spune îngerul DOMNULUI, blestemați amar pe locuitorii lui, pentru că ei nu au venit în ajutorul DOMNULUI, în ajutorul DOMNULUI împotriva celor puternici. Binecuvântată să fie mai presus de femei Iael, soția lui Heber chenitul, binecuvântată mai presus de femeile din cort. El a cerut apă și ea i-a dat lapte; i-a adus unt în vas domnesc. Ea și-a pus mâna pe țăruș și mâna ei dreaptă pe ciocanul lucrătorilor; și a lovit cu ciocanul pe Sisera, i-a tăiat capul când a împuns și i-a străpuns tâmplele. El s-a plecat la picioarele ei, a căzut, s-a întins jos, s-a plecat la picioarele ei, a căzut, unde s-a plecat, acolo a căzut mort. Mama lui Sisera a privit pe fereastră și a strigat printre zăbrele: De ce i-a atâta timp carului său să vină? De ce întârzie roțile carelor sale? Doamnele ei înțelepte i-au răspuns, da, și ea își răspunde singură: Nu se grăbesc ei? Nu au împărțit prada, fiecărui bărbat o fată sau două fete; lui Sisera o pradă de culori diferite, o pradă de broderii de multe culori, broderii de multe culori pe ambele părți, potrivite pentru gâtul celor ce iau pradă? Astfel să piară toți dușmanii tăi, DOAMNE, dar cei care îl iubesc să fie ca soarele când răsare în puterea sa. Și țara a avut odihnă patruzeci de ani.

Judecătorii 5:1-31 Biblia în Versiune Actualizată 2018 (BVA)

În acea zi, Debora și Barac – fiul lui Abinoam – au cântat acest cântec: „Atunci când conducătorii au venit în fața lui Israel, poporul a fost dispus să meargă să lupte! Binecuvântați-L pe Iahve! Ascultați, regilor! Fiți atenți, guvernanți! Eu, da chiar eu voi cânta lui Iahve! Voi cânta pentru lauda Dumnezeului lui Israel care se numește Iahve: «Doamne, când ai plecat din Seir și când Te-ai deplasat în marș din teritoriul Edomului, s-a cutremurat pământul! S-a cutremurat chiar și cerul; iar norii au turnat ape! S-au mișcat munții la venirea lui Iahve. Muntele Sinai s-a cutremurat în fața Lui! Pe vremea lui Șamgar – fiul lui Anat – și pe vremea Iaelei, drumurile erau abandonate; iar călătorii se deplasau pe trasee ocolitoare! Atunci încetase viața din satele lui Israel. Ea era obstrucționată până când m-am ridicat eu, Debora! M-am implicat ca o mamă între cei din (poporul) Israel! Din momentul în care Israel și-a ales (să slujească) alți (dumne)zei, războiul a fost la porțile lui! Dar nu exista nici scut și nici lance la niciunul dintre cei patruzeci de mii de oameni care existau în Israel! Inima mea este pentru conducătorii poporului Israel care au fost dispuși să lupte! Binecuvântați pe Iahve! Voi, care încălecați pe măgărițe gri; voi, care stați pe covoare; voi, care umblați pe drum, ascultați! Auziți vocea cântăreților de lângă izvoare. Acolo, ei amintesc realizările lui Iahve și reușitele vitejilor Lui în Israel! Atunci, poporul lui Iahve a venit la porți. Trezește-te! Trezește-te, Debora! Trezește-te, trezește-te și cântă un cântec! Ridică-te, Barac, fiu al lui Abinoam! Du-ți în captivitate prizonierii! Atunci, cei care au rămas (din Israel), s-au dus împotriva celor care dețineau forța. Poporul lui Iahve a venit la mine cu luptători remarcabili. Unii au venit din Efraim – din locul unde altădată trăia Amalec. Te-a urmat Beniamin cu locuitorii lui. Din Machir au venit conducătorii; și din Zabulon s-au prezentat cei care (de)țin sceptrul conducerii. Conducătorii lui Isahar au fost aliații Deborei; și descendenții lui l-au însoțit pe Barac. Ei s-au grăbit să vină după el în vale. Dar în teritoriile lui Ruben a fost (doar) un mare consiliu! De ce ai rămas printre staule ca să asculți behăitul turmelor? În teritoriile lui Ruben, acel consiliu a fost de mari proporții! Ghilad a rămas în zona de pe celălalt mal al Iordanului. Oare de ce a rămas Dan indiferent pe corăbii(le lui)? Așer a rămas pe malul mării și s-a odihnit pe plajele lui… Urmașii lui Zabulon formează un popor care și-a riscat viața. La fel au procedat și urmașii lui Neftali pe dealurile țării. Au venit regii și au început lupta. Atunci, regii Canaanului s-au luptat la Taanah, lângă apele Meghido. Dar nu au luat ca pradă nici măcar un pic de argint! S-au luptat (chiar și) stelele din cer. Ele s-au confruntat din orbitele lor cu Sisera. I-a înghițit valea Chișon – acea vale veche și largă numită Ghișon. Sufletul meu, mergi și calcă peste dușmani! Fii curajos! Atunci, copitele cailor au lovit violent pământul în acel galop – în deplasarea lor rapidă. Îngerul lui Iahve a zis: ‘Blestemați pe Meroza!’ Să blestemați foarte mult pe locuitorii lui, pentru că nu au venit în ajutorul lui Iahve; ei nu au ajutat pe Iahve împotriva celor care dețineau forța (în Canaan). Cea mai binecuvântată femeie este Iael – soția chenitului Heber. Ea este cea mai binecuvântată dintre femeile care locuiesc în corturi. El i-a cerut apă, dar ea i-a dat lapte. I-a adus iaurt într-o superbă cupă… Apoi și-a întins mâna spre țăruș. A apucat ciocanul lucrătorului cu dreapta ei. L-a lovit pe Sisera, i-a sfărâmat capul, l-a strivit și i-a perforat tâmpla! El a fost astfel învins stând culcat la picioarele ei. S-a aplecat și a căzut, încovoindu-se. A căzut omorât în locul în care s-a ghemuit! Mama lui Sisera se uita pe fereastră printre gratii și plângea, zicând: ‘De ce întârzie să vină carele lui? De ce rămâne în urmă zgomotul acelor care?’ Prințesele ei înțelepte îi răspund; și ea își răspunde singură: ‘Oare nu se întâmplă acest lucru pentru că ei își numără și își împart prada? O femeie, două femei pentru fiecare bărbat; pradă de stofă colorată pentru Sisera: pradă de stofă colorată, brodată; câte două stofe colorate, brodate – ca pradă pentru gâtul meu.’ Doamne, așa să fie exterminați toți dușmanii Tăi! Dar cei care Îl iubesc pe Iahve, să ajungă ca soarele când luminează cu maximă intensitate!»” Apoi, în țară a fost pace pentru patruzeci de ani.

Judecătorii 5:1-31 Noua Traducere Românească (NTR)

În ziua aceea, Debora și Barak, fiul lui Abinoam, au cântat, zicând: „Când căpeteniile s-au așezat în fruntea lui Israel, poporul a mers de bunăvoie! Binecuvântați-L pe DOMNUL! Ascultați, regi! Fiți atenți, domnitori! Eu, da eu, voi cânta DOMNULUI, voi cânta spre lauda DOMNULUI, Dumnezeul lui Israel: DOAMNE, când ai ieșit din Seir, când ai mărșăluit din teritoriul Edomului, pământul s-a cutremurat, cerurile au picurat și norii au turnat ape! Munții s-au scurs dinaintea DOMNULUI, Cel al Sinaiului, dinaintea DOMNULUI, Dumnezeul lui Israel! Pe vremea lui Șamgar, fiul lui Anat, pe vremea Iaelei, drumurile erau părăsite, și drumeții călătoreau pe căi ocolite. Sătenii din Israel se retrăseseră, nu mai erau, până când m-am ridicat eu, Debora, m-am ridicat ca o mamă în Israel. Când el și-a ales dumnezei noi, războiul era la porți, dar nu se vedea nici scut și nici suliță printre patruzeci de mii în Israel! Inima mea este alături de legiuitorii lui Israel, alături de cei din popor care s-au oferit de bunăvoie. Binecuvântați-L pe DOMNUL! Voi, cei ce încălecați pe măgărițe albe, cei ce stați pe covoare, cei ce umblați pe drum, cugetați adânc la cântecul arcașilor de lângă adăpătoare. Acolo ei istorisesc faptele drepte ale DOMNULUI, faptele drepte ale sătenilor Lui în Israel. Atunci poporul DOMNULUI a coborât la porți. Trezește-te, trezește-te, Debora! Trezește-te, trezește-te și cântă o cântare! Ridică-te, Barak! Ia-ți captivii, fiu al lui Abinoam! Atunci un supraviețuitor s-a dus la cei măreți; poporul DOMNULUI a venit la mine cu cei viteji. Au venit din Efraim; rădăcina lor este în Amalek. După tine a venit Beniamin, cu poporul tău. Din Machir au venit legiuitorii și din Zabulon, cei care îndrumă cu toiagul scribului. Conducătorii mei din Isahar au fost cu Debora și, precum Isahar, așa și Barak, fiind trimis în urma lui în vale. În teritoriile lui Ruben, însă, s-au sfătuit îndelung! De ce ai rămas printre staule ca să asculți behăitul turmelor? În teritoriile lui Ruben s-au sfătuit îndelung! Ghilad a rămas de cealaltă parte a Iordanului. Iar Dan, de ce a rămas la corăbii? Așer a rămas pe coasta mării și s-a așezat pe limanurile lui. Zabulon este un popor care și-a riscat viața până la moarte; Neftali la fel, pe dealurile țării. Regii au venit și s-au luptat. Regii Canaanului s-au luptat atunci la Taanah, lângă apele Meghido. N-au luat niciun câștig, nici măcar un pic de argint. Stelele din ceruri s-au luptat, s-au luptat din înălțimea căilor lor cu Sisera. Râul Chișon i-a luat, vechiul râu, râul Chișon. O, suflete al meu, mărșăluiește în forță! Atunci copitele cailor au izbit pământul; armăsarii au alergat în galop, în galopul lor răsunător. «Blestemați pe Meroza!», a zis Îngerul DOMNULUI. «Să blestemați amarnic pe locuitorii ei, căci nu au venit în ajutorul DOMNULUI, în ajutorul DOMNULUI împotriva celor măreți». Cea mai binecuvântată femeie este Iael, soția chenitului Heber, cea mai binecuvântată dintre femeile ce locuiesc în corturi. El i-a cerut apă, dar ea i-a dat lapte; într-un pahar măreț i-a adus iaurt. Apoi mâna și-a întins-o spre țăruș, și dreapta ei spre ciocanul lucrătorului; l-a lovit pe Sisera, i-a sfărâmat capul, l-a zdrobit și i-a străpuns tâmpla. El a căzut și s-a ghemuit, la picioarele ei s-a aplecat adânc; a căzut și s-a ghemuit; în locul în care s-a ghemuit, acolo a căzut ucis! Pe fereastră, printre zăbrele, mama lui Sisera se uita și bocea: «De ce întârzie carele lui să vină? De ce rămâne în urmă zgomotul carelor lui?». Prințesele ei înțelepte îi răspund și ea își răspunde singură: «Oare nu își caută și își împart ei prada? O femeie, două femei de fiecare bărbat; pradă de stofă colorată pentru Sisera, pradă de stofă colorată, brodată; câte două stofe colorate, brodate, pentru gâtul prădătorului». Așa să piară toți dușmanii Tăi, DOAMNE! Dar cei ce-L iubesc să fie ca soarele care răsare în puterea lui!“. Apoi țara a avut liniște timp de patruzeci de ani.

Judecătorii 5:1-31 Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924, Dumitru Cornilescu (VDC)

În ziua aceea, Debora a cântat această cântare cu Barac, fiul lui Abinoam: „Niște căpetenii s-au pus în fruntea poporului în Israel, Și poporul s-a arătat gata de luptă: Binecuvântați pe Domnul! Ascultați, împărați! Luați aminte, domnitori! Voi cânta, da, voi cânta Domnului, Voi cânta din alăută Domnului Dumnezeului lui Israel. Doamne, când ai ieșit din Seir, Când ai plecat din câmpiile Edomului, Pământul s-a cutremurat, cerurile au picurat Și norii au turnat ape cu găleata; Munții s-au clătinat înaintea Domnului, Sinaiul acela s-a clătinat înaintea Domnului Dumnezeului lui Israel. Pe vremea lui Șamgar, fiul lui Anat, Pe vremea Iaelei, drumurile erau părăsite, Și călătorii apucau pe căi strâmbe. Căpeteniile erau fără putere în Israel, fără putere, Până când m-am sculat eu, Debora, Până când m-am ridicat eu ca o mamă în Israel. El își alesese noi dumnezei. Atunci, războiul era la porți, Dar nu vedeai nici scut, nici suliță La patruzeci de mii în Israel. Inima mea se îndreaptă spre căpeteniile lui Israel, Spre aceia din popor care s-au arătat gata să lupte. Binecuvântați pe Domnul! Voi, care călăriți pe măgărițe albe, Voi, care ședeți pe covoare, Și voi, care umblați pe drum, cântați! Arcașii din mijlocul adăpătoarelor Să laude cu glasul lor binefacerile Domnului, Binefacerile cârmuirii Sale în Israel! Atunci, poporul Domnului s-a coborât la porți: Trezește-te, trezește-te, Debora! Trezește-te, trezește-te și zi o cântare! Scoală-te, Barac, Și adu-ți robii de război, Fiul lui Abinoam! Atunci, o rămășiță din popor a biruit pe cei puternici, Domnul mi-a dat biruința asupra celor viteji. Din Efraim au venit locuitorii lui Amalec. După tine a mers Beniamin în oștirea ta. Din Machir au venit căpeteniile Și din Zabulon, cârmuitorii. Mai-marii lui Isahar au fost cu Debora, Și Isahar a venit după Barac, A fost trimis pe urma lui în vale. La pâraiele lui Ruben, Au fost mari hotărâri! Pentru ce ai rămas în mijlocul staulelor Să asculți behăitul turmelor? La pâraiele lui Ruben Mari au fost sfaturile! Galaadul de dincolo de Iordan nu și-a părăsit locuința. Pentru ce a stat Dan pe corăbii? Așer a stat pe malul mării Și s-a odihnit în limanurile lui. Zabulon este un popor care a înfruntat moartea Și Neftali la fel, pe înălțimile din câmpie. Împărații au venit, s-au luptat; Atunci au luptat împărații Canaanului, La Taanac, la apele Meghido; N-au luat nicio pradă, nici argint. Din ceruri se luptau, De pe cărările lor, stelele se luptau împotriva lui Sisera, Pârâul Chison i-a luat, Pârâul din vremurile străvechi, pârâul Chison! Suflete, calcă-n picioare pe viteji! Atunci, copitele cailor au răsunat De goana, de goana năbădăioasă a războinicilor lor. Blestemați pe Meroza, a zis Îngerul Domnului, Blestemați, blestemați pe locuitorii lui, Căci n-au venit în ajutorul Domnului, În ajutorul Domnului, printre oamenii viteji! Binecuvântată să fie între femei Iael, Nevasta lui Heber, Chenitul! Binecuvântată să fie ea între femeile care locuiesc în corturi! El a cerut apă, și ea i-a dat lapte; În pahar împărătesc i-a adus unt. Cu o mână a luat țărușul Și cu dreapta, ciocanul lucrătorilor, A lovit pe Sisera, i-a despicat capul, I-a sfărâmat și străpuns tâmpla. El s-a ghemuit: a căzut și s-a culcat la picioarele ei; S-a ghemuit și a căzut la picioarele ei; Acolo unde s-a ghemuit, acolo a căzut fără viață. Pe fereastră, prin zăbrele, Se uită mama lui Sisera și strigă: ‘Pentru ce zăbovește carul lui să vină? Pentru ce vin carele lui așa de încet?’ Cele mai înțelepte dintre femeile ei îi răspund Și ea își răspunde singură: ‘Negreșit, au găsit pradă! Și-o împart: O fată, două fete de fiecare om; Pradă de haine vopsite pentru Sisera; Pradă de haine vopsite, cusute la gherghef, Două haine vopsite și cusute la gherghef, De pus pe grumazul biruitorului!’ Așa să piară toți vrăjmașii Tăi, Doamne! Dar cei ce-L iubesc sunt ca soarele când se arată în puterea lui.” Țara a avut odihnă patruzeci de ani.

YouVersion folosește cookie-uri pentru a îți personaliza experiența. Prin utilizarea site-ului nostru web, accepți utilizarea cookie-urilor așa cum este descris în Politica noastră de confidențialitate