Evrei 10:1-39
Evrei 10:1-39 Biblia Traducerea Fidela 2015 (BTF2015)
Fiindcă legea, având o umbră a lucrurilor bune ce vor veni și nu însăși imaginea lucrurilor, nu poate niciodată să desăvârșească pe cei ce se apropie de ea cu acele sacrificii, pe care le-au oferit neîncetat an după an. Altfel, nu ar fi încetat ele să fie oferite? Pentru că închinătorii trebuiau să nu mai aibă conștiința păcatelor, odată curățați. Totuși, în sacrificiile acelea este o reamintire a păcatelor în fiecare an. Fiindcă este imposibil ca sângele taurilor și al țapilor să înlăture păcatele. De aceea, venind el în lume, spune: Sacrificiu și ofrandă tu nu ai voit, dar ai pregătit un trup pentru mine; În ofrande arse și sacrificii pentru păcat tu nu ți-ai găsit plăcerea. Atunci am spus: Iată, eu vin (în sulul cărții este scris despre mine) pentru a face voia ta, Dumnezeule. După ce a spus mai sus: Sacrificiu și ofrandă și ofrande arse și sacrificii pentru păcat tu nu ai voit, nici nu ți-ai găsit plăcerea în ele; care sunt oferite conform legii; Atunci el a spus: Iată, eu vin pentru a face voia ta, Dumnezeule. El desființează pe cel dintâi, ca să stabilească pe al doilea. Voie prin care suntem sfințiți prin oferirea trupului lui Isus Cristos o dată pentru totdeauna. Și fiecare preot stă zilnic în picioare, servind și oferind deseori aceleași sacrificii care niciodată nu pot înlătura păcatele. Dar acest om, după ce a oferit un singur sacrificiu pentru păcate, pentru totdeauna, s-a așezat la dreapta lui Dumnezeu; De acum, așteptând până când dușmanii lui vor fi făcuți sprijinul piciorului său. Fiindcă printr-o singură ofrandă el a desăvârșit pentru totdeauna pe cei sfințiți. Aceasta ne mărturisește și Duhul Sfânt; căci după ce a spus mai înainte: Acesta este legământul pe care îl voi face cu ei după acele zile, spune Domnul: Voi pune legile mele în inimile lor și le voi scrie în mințile lor; Și păcatele lor și nelegiuirile lor eu nicidecum nu mi le voi aminti. Dar acolo unde este iertare a acestora, nu mai este ofrandă pentru păcat. De aceea fraților, având cutezanță pentru a intra în locul preasfânt prin sângele lui Isus, Pe o cale nouă și vie, pe care el a consacrat-o pentru noi, prin perdea, care altfel spus este carnea lui, Și având un mare preot peste casa lui Dumnezeu, Să ne apropiem cu o inimă adevărată, în deplină asigurare a credinței, având inimile stropite, pentru curățire, de o conștiință rea și trupurile scăldate cu apă pură. Să ținem strâns mărturisirea credinței noastre, fără clătinare; (căci credincios este cel ce a promis), Și să luăm aminte unii la alții pentru a ne provoca la dragoste și la fapte bune, Nepărăsind adunarea noastră împreună, după cum este obiceiul unora, ci să ne îndemnăm unii pe alții; și cu atât mai mult cu cât vedeți apropiindu-se ziua. Căci dacă noi păcătuim voit după ce am primit cunoașterea adevărului, nu mai rămâne sacrificiu pentru păcate, Ci o anumită așteptare înfricoșată a judecății și o indignare arzătoare, care îi va mistui pe potrivnici. Oricine a disprețuit legea lui Moise a murit fără milă, pe baza mărturiei a doi sau trei martori; De o cât mai dureroasă pedeapsă presupuneți că va fi considerat demn, cel ce a călcat în picioare pe Fiul lui Dumnezeu și a socotit sângele legământului, prin care a fost sfințit, un lucru profan și a tratat disprețuitor Duhul harului? Căci cunoaștem pe cel ce a spus: Răzbunarea este a mea, eu voi răsplăti, spune Domnul. Și din nou: Domnul va judeca poporul său. Înfricoșător lucru este să cazi în mâinile Dumnezeului cel viu. Dar aduceți-vă aminte de zilele de dinainte, în care, după ce ați fost iluminați, ați îndurat o mare luptă a suferințelor; În parte, fiind făcuți de priveliște, deopotrivă prin ocări și necazuri, și în parte când ați devenit părtași ai celor care erau astfel folosiți. Fiindcă ați avut compasiune față de mine în lanțurile mele și ați îndurat cu bucurie prădarea bunurilor voastre, știind în voi înșivă că aveți în cer o avere mai bună și durabilă. De aceea nu lepădați cutezanța voastră, care are o mare răsplătire. Fiindcă aveți nevoie de răbdare, ca, după ce ați făcut voia lui Dumnezeu, să puteți primi promisiunea. Deoarece încă puțin timp și cel ce vine va veni și nu va întârzia. Iar cel drept va trăi prin credință; dar dacă cineva dă înapoi, sufletul meu nu își va găsi plăcerea în el. Dar noi nu suntem dintre cei care dau înapoi spre pieire, ci dintre cei care cred pentru salvarea sufletului.
Evrei 10:1-39 Biblia în Versiune Actualizată 2018 (BVA)
Legea (mozaică) a fost doar o umbră a lucrurilor bune care urmau să vină. Deci ea nu se poate confunda cu ele. Astfel, deși oamenii veneau în fiecare an și aduceau animale ca sacrificiu, legea (mozaică) nu putea să le rezolve definitiv problema păcatelor lor. Dacă legea (mozaică) ar fi reușit să facă oamenii perfecți prin acele sacrificii, ei ar fi renunțat la această practică; pentru că nu ar mai fi simțit nicio condamnare din partea conștiinței lor. Dar aceste sacrificii le amintesc despre păcate în fiecare an; pentru că este imposibil ca sângele obținut prin sacrificarea taurilor și a țapilor să (le) șteargă păcatele. Acest fapt explică de ce la apariția Sa în lume, Cristos spune: „Tu nu ai dorit nici sacrificii de animale și nici daruri; ci Mi-ai pregătit un corp. Ție nu Ți-au plăcut nici sacrificiile arse integral și nici cele aduse pentru achitarea păcatului. Atunci am afirmat: «Dumnezeule, sunt aici, pregătit să fac exact ce a fost scris despre Mine în sulul cărții!»” Deci întâi a spus „Ție nu Ți-au plăcut nici animalele sacrificate și arse total (pe altar) și nici sacrificiile pentru păcat” – cerințe specifice legii (mozaice). Apoi continuă, zicând: „Sunt la dispoziția Ta, Dumnezeule, ca să fac ce dorești Tu!”. Astfel El anulează primul sistem (al sacrificiilor), ca să îl pună în locul aceluia pe al doilea. Acea „dorință” (a lui Dumnezeu) se referea la sacrificiul fizic al lui Cristos prin care am fost sfințiți. Corpul Lui a fost sacrificat o singură dată și definitiv. Orice preot care-și face slujba zilnic, oferă de multe ori aceleași sacrificii care nu pot niciodată să conducă la dispariția păcatelor. Dar Cristos, după ce S-a oferit pe Sine ca unic și definitiv Sacrificiu pentru păcate, S-a dus la dreapta lui Dumnezeu; și așteaptă acum ca dușmanii Lui să Îi fie puși sub picioare. Cu un singur sacrificiu, El a curățat perfect (de păcat) pe cei care sunt sfințiți. Despre acest lucru vorbise și Spiritul Sfânt, atunci când a zis: „Iahve vă spune: «Vă prezint legământul pe care îl voi face cu poporul meu în viitor: voi pune legile Mele în inima lor și le voi scrie în mintea lor!»” Apoi El adaugă: „Nu Îmi voi mai aminti de păcatele și de nedreptățile lor!” Acolo unde există (o astfel de) iertare pentru acestea, nu mai este necesar vreun (alt) sacrificiu pentru păcat! Fraților, noi avem astfel curajul să intrăm în acel „Loc Foarte Sfânt” în baza sângelui lui Isus. Intrarea noastră acolo se poate face acum mergând pe un „drum” nou și viu inaugurat de corpul Său (sacrificat) care a fost simbolizat de acea perdea (din templu). Pentru că avem un Mare Preot desemnat să facă slujba în Casa lui Dumnezeu, să ne apropiem cu o inimă sinceră, plină de credință, având conștiința curățată de lucrurile rele și fiind spălați fizic cu o apă curată. Să ne preocupe în mod serios păstrarea speranței noastre; pentru că Cel care a făcut promisiunea, Și-o va respecta! Să fim atenți unii la alții ca să ne încurajăm reciproc pentru a trăi în dragoste, făcând fapte bune. Să nu renunțăm la întrunirile noastre, așa cum este obiceiul unora; ci (atunci când ne adunăm), să ne încurajăm unii pe alții, având în vedere faptul că acea Zi se apropie. Dacă după ce ni s-a prezentat adevărul și îl cunoaștem, noi păcătuim în mod intenționat, nu mai există niciun (alt) sacrificiu pentru (acel) păcat; ci urmează să așteptăm plini de frică judecata și focul care va arde (continuu) pe cei care I se opun lui Dumnezeu! Oricine încalcă legea lui Moise, este omorât fără să i se acorde milă, în baza declarației făcute de doi sau trei martori. Dar pedeapsa pentru un om care desconsideră pe Fiul lui Dumnezeu, trebuie să fie mult mai severă; pentru că el profanează sângele „Legământului” care îl sfințise. Astfel, acel om va fi vinovat și de insultă la adresa Spiritului harului. Noi știm cine este Cel care a spus: „Răzbunarea Îmi aparține. Eu voi oferi recompensa adecvată faptelor!” Apoi tot El a mai zis: „Iahve Își va judeca poporul!” Deci este un lucru teribil să ajungi (într-o asemenea stare) în mâinile lui Dumnezeu! Amintiți-vă de zilele de la început. Atunci, după ce ați primit lumina, ați trăit tensiunea multor lupte și a adversităților pe care le-ați suportat. De multe ori ați fost abuzați în mod public și persecutați. Altă dată v-ați identificat cu cei care suportau același tratament. Ați ajutat pe cei care sufereau detenția și ați acceptat cu bucurie confiscarea bunurilor voastre (materiale), știind că aveți în cer ceva mai bun care rămâne pentru eternitate. Deci să nu abandonați acea încredere care vă va aduce o mare recompensă. Aveți nevoie doar de răbdare; pentru ca după ce ați făcut ce dorește Dumnezeu, să puteți primi ce v-a promis El. Va mai trece puțin timp și „Cel care urmează să vină, va veni fără să întârzie! Omul corect, care este al Meu, va trăi prin credință. Dar nu îl voi mai agrea dacă va ajunge să fie din nou fără ea!” Totuși, noi nu suntem dintre cei care vor fi astfel pierduți, ci dintre aceia care au credință și sunt salvați.
Evrei 10:1-39 Noua Traducere Românească (NTR)
Căci Legea, având doar o umbră a lucrurilor bune care urmau să vină, și nu chipul propriu-zis al acestora, nu poate niciodată, prin aceleași jertfe care sunt aduse continuu, în fiecare an, să-i desăvârșească pe cei ce se apropie. Altfel, n-ar fi încetat ele oare să fie aduse, de vreme ce închinătorii, curățiți o dată pentru totdeauna, n-ar mai fi avut pe conștiință păcatele? Însă, prin aceste jertfe, se amintesc păcatele în fiecare an. Căci este imposibil ca sângele boilor și al țapilor să înlăture păcatele. De aceea, când vine în lume, El spune: „Tu n-ai dorit jertfă și dar de mâncare, ci Mi-ai pregătit un trup. Nu Ți-ai găsit plăcerea în arderi-de-tot și în jertfe pentru păcat. Atunci am zis: «Iată că vin! În sulul cărții este scris despre Mine. Vin să fac voia Ta, Dumnezeule»“. El spune, mai sus: „Tu n-ai dorit, nici nu Ți-ai găsit plăcerea în jertfe și în daruri de mâncare, în arderi-de-tot și în jertfe pentru păcat“ – care sunt aduse conform Legii. Apoi zice: „Iată că vin să fac voia Ta!“. Astfel, El anulează prima ordine ca s-o instaureze pe cea de-a doua. Prin acea voie am fost sfințiți noi, și anume prin jertfa trupului lui Isus Cristos, o dată pentru totdeauna. Fiecare preot stă în fiecare zi și își face slujba, aducând din nou și din nou aceleași jertfe, care nu pot niciodată să îndepărteze păcatele. Însă Cristos a adus o singură jertfă pentru păcate, o dată pentru totdeauna, și S-a așezat la dreapta lui Dumnezeu. Și de atunci așteaptă, până când dușmanii Lui vor fi făcuți scăunaș pentru picioarele Lui. Căci, printr-o singură jertfă, El i-a desăvârșit pentru totdeauna pe cei ce sunt sfințiți. Duhul Sfânt, de asemenea, ne confirmă lucrul acesta. Căci, după ce spune: „Acesta este legământul pe care-l voi încheia cu ei, după acele zile, zice Domnul: voi pune legile Mele în inimile lor și le voi scrie în mintea lor“, Duhul Sfânt adaugă: „Și nu-Mi voi mai aminti nicidecum de păcatele și fărădelegile lor“. Iar acolo unde există iertare pentru acestea, nu mai este nevoie de nicio jertfă pentru păcat. Așadar, fraților, fiindcă avem îndrăzneală să intrăm în Locul Preasfânt prin sângele lui Isus, pe calea cea nouă și vie pe care El a deschis-o pentru noi prin draperia dinăuntru, adică trupul Său, și fiindcă avem un Mare Preot peste Casa lui Dumnezeu, să ne apropiem cu o inimă sinceră, în siguranța deplină a credinței, având inimile curățite de conștiința rea și trupurile spălate cu apă curată. Să ne ținem fără ezitare de speranța pe care o mărturisim, căci credincios este Cel Ce a promis! Să veghem unii asupra altora, ca să ne îndemnăm la dragoste și la fapte bune. Să nu părăsim strângerea noastră laolaltă, așa cum au unii obiceiul, ci să ne încurajăm unii pe alții, cu atât mai mult cu cât vedeți că Ziua se apropie. Căci, dacă noi continuăm să păcătuim în mod voit, după ce am primit cunoașterea adevărului, nu mai rămâne nicio jertfă pentru păcat, ci doar o așteptare înfricoșată a judecății și furia unui foc care-i va distruge pe cei împotrivitori. Oricine încalcă Legea lui Moise este omorât, fără milă, pe baza mărturiei a doi sau a trei martori. Cu cât credeți că merită o pedeapsă mai aspră acela care-L calcă în picioare pe Fiul lui Dumnezeu, care consideră întinat sângele legământului prin care a fost sfințit și care-L insultă pe Duhul harului? Căci Îl cunoaștem pe Cel Care a spus: „A Mea este răzbunarea! Eu voi răsplăti!“. Și, din nou: „Domnul Își va judeca poporul“. Înfricoșător lucru este să cazi în mâinile Dumnezeului celui Viu! Amintiți-vă însă de zilele de la început, când, după ce ați fost luminați, ați îndurat multă luptă cu suferințele, fiind uneori expuși public insultelor și necazurilor, iar alteori fiind părtași cu cei umiliți astfel. Căci ați împărtășit suferințele celor închiși și ați răbdat cu bucurie jefuirea bunurilor voastre, știind că voi aveți o bogăție mai bună și care rămâne. De aceea, să nu vă părăsiți acea încredere, care aduce o mare răsplată. Căci aveți nevoie de răbdare, pentru ca, după ce ați făcut voia lui Dumnezeu, să puteți primi ce vi s-a promis. „Totuși, încă puțin, foarte puțin, și Cel Ce vine va veni și nu va întârzia!“ „Cel drept al Meu va trăi prin credință, dar, dacă dă înapoi, sufletul Meu nu găsește plăcere în el“. Însă noi nu suntem dintre aceia care dau înapoi, spre pierzarea lor, ci dintre aceia care au credință pentru a-și salva sufletul.
Evrei 10:1-39 Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924, Dumitru Cornilescu (VDC)
În adevăr, Legea, care are umbra bunurilor viitoare, nu înfățișarea adevărată a lucrurilor, nu poate niciodată, prin aceleași jertfe care se aduc neîncetat în fiecare an, să facă desăvârșiți pe cei ce se apropie. Altfel, n-ar fi încetat ele oare să fie aduse, dacă cei ce le aduceau, fiind curățiți o dată, n-ar mai fi trebuit să mai aibă cunoștință de păcate? Dar aducerea aminte a păcatelor este înnoită din an în an, tocmai prin aceste jertfe; căci este cu neputință ca sângele taurilor și al țapilor să șteargă păcatele. De aceea, când intră în lume, El zice: „Tu n-ai voit nici jertfă, nici prinos, ci Mi-ai pregătit un trup; n-ai primit nici arderi-de-tot, nici jertfe pentru păcat. Atunci am zis: ‘Iată-Mă (în sulul cărții este scris despre Mine), vin să fac voia Ta, Dumnezeule!’” După ce a zis întâi: „Tu n-ai voit și n-ai primit nici jertfe, nici prinoase, nici arderi-de-tot, nici jertfe pentru păcat” (lucruri aduse toate după Lege), apoi zice: „Iată-Mă, vin să fac voia Ta, Dumnezeule.” El desființează astfel pe cele dintâi, ca să pună în loc pe a doua. Prin această „voie” am fost sfințiți noi, și anume prin jertfirea trupului lui Isus Hristos, o dată pentru totdeauna. Și, pe când orice preot face slujba în fiecare zi și aduce de multe ori aceleași jertfe, care niciodată nu pot șterge păcatele, El, dimpotrivă, după ce a adus o singură jertfă pentru păcate, S-a așezat pentru totdeauna la dreapta lui Dumnezeu și așteaptă de acum ca vrăjmașii Lui să-I fie făcuți așternut al picioarelor Lui. Căci printr-o singură jertfă El a făcut desăvârșiți pentru totdeauna pe cei ce sunt sfințiți. Lucrul acesta ni-l adeverește și Duhul Sfânt. Căci, după ce a zis: „‘Iată legământul pe care-l voi face cu ei după acele zile’, zice Domnul: ‘Voi pune legile Mele în inimile lor și le voi scrie în mintea lor’”, adaugă: „Și nu-Mi voi mai aduce aminte de păcatele lor, nici de fărădelegile lor.” Dar, acolo unde este iertare de păcate, nu mai este nevoie de jertfă pentru păcat. Astfel dar, fraților, fiindcă prin sângele lui Isus avem o intrare slobodă în Locul Preasfânt pe calea cea nouă și vie pe care ne-a deschis-o El, prin perdeaua dinăuntru, adică trupul Său, și fiindcă avem un Mare Preot pus peste casa lui Dumnezeu, să ne apropiem cu o inimă curată, cu credință deplină, cu inimile stropite și curățite de un cuget rău și cu trupul spălat cu o apă curată. Să ținem fără șovăire la mărturisirea nădejdii noastre, căci credincios este Cel ce a făcut făgăduința. Să veghem unii asupra altora, ca să ne îndemnăm la dragoste și la fapte bune. Să nu părăsim adunarea noastră, cum au unii obicei; ci să ne îndemnăm unii pe alții, și cu atât mai mult, cu cât vedeți că ziua se apropie. Căci, dacă păcătuim cu voia, după ce am primit cunoștința adevărului, nu mai rămâne nicio jertfă pentru păcate, ci doar o așteptare înfricoșată a judecății și văpaia unui foc care va mistui pe cei răzvrătiți. Cine a călcat Legea lui Moise este omorât fără milă, pe mărturia a doi sau trei martori. Cu cât mai aspră pedeapsă credeți că va lua cel ce va călca în picioare pe Fiul lui Dumnezeu, va pângări sângele legământului cu care a fost sfințit și va batjocori pe Duhul harului? Căci știm cine este Cel ce a zis: „A Mea este răzbunarea, Eu voi răsplăti!” Și în altă parte: „Domnul va judeca pe poporul Său.” Grozav lucru este să cazi în mâinile Dumnezeului celui viu! Aduceți-vă aminte de zilele de la început, când, după ce ați fost luminați, ați dus o mare luptă de suferințe: pe de o parte, erați puși ca priveliște în mijlocul ocărilor și necazurilor și, pe de alta, v-ați făcut părtași cu aceia care aveau aceeași soartă ca voi. În adevăr, ați avut milă de cei din temniță și ați primit cu bucurie răpirea averilor voastre, ca unii care știți că aveți în ceruri o avuție mai bună, care dăinuiește. Să nu vă părăsiți dar încrederea voastră, pe care o așteaptă o mare răsplătire! Căci aveți nevoie de răbdare, ca, după ce ați împlinit voia lui Dumnezeu, să puteți căpăta ce v-a fost făgăduit. „Încă puțină, foarte puțină vreme, și Cel ce vine va veni și nu va zăbovi. Și cel neprihănit va trăi prin credință, dar, dacă dă înapoi, sufletul Meu nu găsește plăcere în el.” Noi însă nu suntem din aceia care dau înapoi ca să se piardă, ci din aceia care au credință pentru mântuirea sufletului.