Geneza 2:4-7
Geneza 2:4-7 Biblia Traducerea Fidela 2015 (BTF2015)
Acestea sunt generațiile cerurilor și ale pământului când au fost create, în ziua în care DOMNUL Dumnezeu a făcut pământul și cerurile, Și fiecare verdeață a câmpului, înainte ca aceasta să fi fost în pământ, și fiecare verdeață a câmpului înainte de a fi încolțit, pentru că DOMNUL Dumnezeu nu făcuse să plouă peste pământ și nu era om să are pământul. Ci un abur se ridica din pământ și uda toată suprafața pământului. Și DOMNUL Dumnezeu l-a format pe om din țărâna pământului și i-a suflat în nări suflarea vieții și omul a devenit un suflet viu.
Geneza 2:4-7 Ediția Dumitru Cornilescu revizuită 2022 (EDCR)
Iată istoria cerurilor și a pământului, când au fost create. În ziua când a făcut DOMNUL Dumnezeu pământ și ceruri, nu era încă pe pământ niciun copăcel de câmp și nicio iarbă de pe câmp nu încolțea încă, fiindcă DOMNUL Dumnezeu nu dăduse încă ploaie pe pământ și nu era niciun om care să lucreze pământul. Ci un abur se ridica din pământ și uda toată fața pământului. DOMNUL Dumnezeu l‑a plămădit pe om din țărâna pământului, i‑a suflat în nări suflare de viață, și omul a devenit un suflet viu.
Geneza 2:4-7 Biblia Dumitru Cornilescu 2024 (EDC100)
Iată istoria cerurilor și a pământului, când au fost făcute. În ziua când a făcut Domnul Dumnezeu un pământ și ceruri, nu era încă pe pământ niciun copăcel de câmp și nicio iarbă de pe câmp nu încolțea încă, fiindcă Domnul Dumnezeu nu dăduse încă ploaie pe pământ și nu era niciun om ca să lucreze pământul. Ci un abur se ridica de pe pământ și uda toată fața pământului. Domnul Dumnezeu l-a făcut pe om din țărâna pământului, i-a suflat în nări suflare de viață, și omul s-a făcut astfel un suflet viu.
Geneza 2:4-7 Biblia în Versiune Actualizată 2018 (BVA)
Urmează prezentarea istoriei conceperii cerului și a pământului din ziua în care Dumnezeu a făcut acest lucru. Inițial, nu exista niciun om care să lucreze pământul. Și pentru că Dumnezeu care se numește Iahve nu dăduse încă ploaie pe pământ, nu era pe el nicio plantă de mici dimensiuni și niciun arbust nu crescuse pe câmp; ci se ridica de pe el un abur care îi uda toată suprafața. Dumnezeul numit Iahve a făcut pe om din pământ și a pus în el suflare de viață. Astfel, omul a devenit o ființă vie.
Geneza 2:4-7 Biblia în versuri 2014 (BIV2014)
Iată istoria cerului, Precum și a pământului – Cu toate au luat ființă Doar prin a Domnului voință. În ziua când s-a început Pământ și cer de s-au făcut, Un copăcel nu se găsea, Nici iarba încă nu-ncolțea, Pentru că nu fusese ploaie – Pământul ca să îl înmoaie – Iar omul, încă, nu era Pe lume, pentru a-l lucra. Cu aburul de ape dat, Pământul, doar, era udat. Atunci Domnul a modelat – Din lut – un om, și i-a suflat, Un duh de viață-n nări, și știu Că l-a făcut un suflet viu.
Geneza 2:4-7 Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020 (VBRC2020)
Acestea sunt originile cerului și ale pământului, atunci când au fost create. Când Domnul Dumnezeu a făcut pământul și cerul, nu era pe pământ nicio plantă a câmpului și nu răsărise iarbă pe câmpie, pentru că Domnul Dumnezeu nu dăduse încă ploaie pe pământ și nu era încă niciun om care să lucreze pământul. Un izvor ieșea din pământ și uda toată fața pământului. Domnul Dumnezeu l-a plăsmuit pe om din țărâna pământului, i-a suflat în nări suflare de viață și omul a devenit ființă vie.
Geneza 2:4-7 Noua Traducere Românească (NTR)
Aceasta este istoria cerurilor și a pământului, când au fost create, în ziua când DOMNUL Dumnezeu a făcut pământul și cerurile. Pe pământ nu era încă niciun tufiș, iar iarba câmpului nu încolțise încă, pentru că DOMNUL Dumnezeu nu dăduse ploaie pe pământ și nu era niciun om ca să lucreze pământul, ci un izvor se ridica din pământ și uda toată suprafața pământului. Atunci DOMNUL Dumnezeu l-a creat pe Adam din țărâna pământului și a suflat în nările lui suflare de viață, iar Adam a devenit un suflet viu.
Geneza 2:4-7 Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924, Dumitru Cornilescu (VDC)
Iată istoria cerurilor și a pământului, când au fost făcute. În ziua când a făcut Domnul Dumnezeu un pământ și ceruri, nu era încă pe pământ niciun copăcel de câmp și nicio iarbă de pe câmp nu încolțea încă, fiindcă Domnul Dumnezeu nu dăduse încă ploaie pe pământ și nu era niciun om ca să lucreze pământul. Ci un abur se ridica de pe pământ și uda toată fața pământului. Domnul Dumnezeu a făcut pe om din țărâna pământului, i-a suflat în nări suflare de viață, și omul s-a făcut astfel un suflet viu.