YouVersion
Pictograma căutare

Galateni 3:19-29

Galateni 3:19-29 Biblia în Versiune Actualizată 2018 (BVA)

Atunci cum se justifică apariția legii (mozaice)? Această lege a fost adăugată (acelui „testament”) din cauza încălcărilor prevederilor ei; și a fost dată pe termen limitat: până în momentul venirii (în lume a) Descendentului căruia I se făcuse promisiunea. Legea (mozaică) a fost oferită prin îngeri și cu participarea unui intermediar (uman). Existența unui intermediar implică în mod necesar cele două părți (participante la testament). Dar (în cazul acelui „testament”) Dumnezeu a fost singurul participant. Acest lucru înseamnă că legea (mozaică) este împotriva promisiunilor lui Dumnezeu? Desigur că nu! Dacă ar fi fost oferită o lege care să garanteze viața, atunci dreptatea ar fi provenit din respectarea ei. Dar Scriptura spune că toată lumea este sub influența și efectele păcatului – pentru ca promisiunea să fie valabilă (doar) pentru cei care cred în Cristos Isus. Înainte de apariția credinței, noi eram „închiși și păziți” de legea (mozaică). Acest lucru s-a întâmplat până la revelarea credinței. Deci legea (mozaică) a fost „pedagogul” nostru care ne-a îndrumat spre Cristos, ca să fim considerați (apoi) corecți prin credință. După ce a venit această epocă a credinței, noi nu mai suntem sub îndrumarea acelui „pedagog”. Prin credința în Isus Cristos Isus, voi toți sunteți copii ai lui Dumnezeu. Toți care ați fost botezați în Cristos, v-ați îmbrăcat cu El. Nu mai contează dacă cineva este iudeu sau grec, sclav sau om liber, bărbat sau femeie; pentru că toți formați o unitate în Cristos Isus. Și dacă sunteți ai lui Cristos, voi aveți statutul de urmași ai lui Avraam; iar acest lucru înseamnă că sunteți moștenitorii acelei promisiuni pe care i-a făcut-o Dumnezeu lui Avraam.

Galateni 3:19-29 Biblia în versuri 2014 (BIV2014)

Iată ce vreau să întreb eu: De ce mai este, Legea, dată, Căci ea a fost adăugată, Din pricina călcărilor De lege, ale tuturor, Până la vremea când apare „Sămânța” ceea, pentru care, Făgăduința e lăsată? Legea, prin îngeri, a fost dată, Fiind adusă tuturor Apoi, printr-un mijlocitor. Mijlocitorul pomenit Nu reprezintă – negreșit – O parte, singură, mereu, Pe când, singur, e Dumnezeu. Atuncea, Legea se vădește, Cumva, că se împotrivește, Făgăduințelor știute Că sunt, de Dumnezeu, făcute? Nu, nicidecum! De-ar fi fost dată O Lege, prin cari, căpătată Ar fi fost viața, se-nțelege, Precum că tot aceeași Lege Ar fi adus neprihănire Atunci, pentru întreaga fire. Scriptura, însă, a-ncuiat Totul, acuma, sub păcat, Pentru ca în acest fel – iată – Făgăduința a fost dată Doar celor care, ne-ndoios, Și-au pus, credința, în Hristos. ‘Nainte de-a veni credința – De-a se-mplini făgăduința Făcută vremii de apoi – Sub paza Legii, eram noi, Închiși, pentru credința care Avea, în urmă, a apare. În felu-acesta – fraților – Legea ne-a fost îndrumător Către Hristos, ca, socotiți, Să fim apoi, neprihăniți, Doar prin acea făgăduință, Ce se-mplinește, prin credință. După ce a venit credința, Iată, am dobândit putința Ca să ieșim dar – fraților – De sub acest îndrumător. Toți, fii ai Tatălui de Sus, Sunteți, prin crezul în Iisus. Câți, în Hristos, v-ați botezat, Toți, în Hristos, v-ați și-mbrăcat. În felu-acesta – vă spun eu – Că nu mai e Grec sau Iudeu, Nici rob sau slobod, printre voi, Precum nu mai este apoi, Nimeni de parte bărbătească Și nici de parte femeiască, Pentru că toți – neîndoios – Ajuns-au una, în Hristos. Dacă, ai lui Hristos, apoi, Vă arătați că sunteți voi, Atunci, „sămânță” – negreșit – A lui Avram, v-ați dovedit Și astfel, veți avea putința De-a moșteni făgăduința.”