2 Împăraţilor 19:1-19
2 Împăraţilor 19:1-19 Biblia Traducerea Fidela 2015 (BTF2015)
Și s-a întâmplat, când împăratul Ezechia a auzit aceasta, că și-a sfâșiat hainele și s-a acoperit cu pânză de sac și a intrat în casa DOMNULUI. Și a trimis pe Eliachim, care era peste casă și pe Șebna, scribul, și pe bătrânii preoților, acoperiți cu pânză de sac, la profetul Isaia, fiul lui Amoț. Și ei i-au zis: Astfel spune Ezechia: Această zi este o zi de necaz și de mustrare și de blasfemie; deoarece copiii au ajuns la naștere și nu este putere pentru a naște. Poate că DOMNUL Dumnezeul tău va auzi toate cuvintele lui Rabșache, pe care l-a trimis împăratul Asiriei, stăpânul său, să ocărască pe Dumnezeul cel viu; și va mustra cuvintele pe care DOMNUL Dumnezeul tău le-a auzit; de aceea înalță rugăciunea ta pentru rămășița care a rămas. Astfel servitorii împăratului Ezechia au venit la Isaia. Și Isaia le-a zis: Astfel să spuneți stăpânului vostru: Astfel spune DOMNUL: Nu te teme de cuvintele pe care le-ai auzit, cu care servitorii împăratului Asiriei m-au blasfemiat. Iată, voi trimite o pufnire peste el și va auzi un zvon și se va întoarce în țara sa; și îl voi face să cadă prin sabie în țara sa. Astfel, Rabșache s-a întors și l-a găsit pe împăratul Asiriei războindu-se împotriva Libnei, pentru că auzise că plecase din Lachis. Și după ce a auzit spunându-se despre Tirhaca, împăratul Etiopiei: Iată, el a ieșit să lupte împotriva ta; el a trimis din nou mesageri la Ezechia, zicând: Astfel să vorbiți lui Ezechia, împăratul lui Iuda, spunând: Să nu te înșele Dumnezeul tău în care te încrezi, zicând: Ierusalimul nu va fi dat în mâna împăratului Asiriei. Iată, ai auzit ce au făcut împărații Asiriei tuturor țărilor, distrugându-le complet; și vei fi tu scăpat? I-au scăpat dumnezeii națiunilor pe cei pe care i-au nimicit părinții mei, precum: Gozanul și Haranul și Rețeful și pe copiii Edenului care erau în Telasar? Unde este împăratul Hamatului, și împăratul Arpadului, și împăratul cetății Sefarvaimului, Henei și Ivei? Și Ezechia a primit scrisoarea din mâna mesagerilor și a citit-o; și Ezechia s-a urcat în casa DOMNULUI și a întins-o înaintea DOMNULUI. Și Ezechia s-a rugat înaintea DOMNULUI și a spus: DOAMNE Dumnezeul lui Israel, tu care locuiești între heruvimi, tu, numai tu, ești Dumnezeul tuturor împărățiilor pământului; tu ai făcut cerul și pământul. Doamne, pleacă-ți urechea și ascultă; deschide, Doamne, ochii tăi și vezi; și ascultă cuvintele lui Sanherib cu care l-a trimis să ocărască pe Dumnezeul cel viu. În adevăr, DOAMNE, împărații Asiriei au nimicit națiunile și țările lor, Și au aruncat pe dumnezeii lor în foc, pentru că ei nu erau dumnezei, ci lucrarea mâinilor oamenilor, lemn și piatră: de aceea i-au nimicit. Și acum, DOAMNE Dumnezeul nostru, te implor, salvează-ne din mâna lui, ca toate împărățiile pământului să știe că tu, numai tu, ești DOMNUL Dumnezeu.
2 Împăraţilor 19:1-19 Biblia în Versiune Actualizată 2018 (BVA)
După ce regele Ezechia a auzit despre toate acestea, și-a rupt hainele, s-a acoperit cu un sac și s-a dus la casa lui Iahve. Apoi i-a trimis la profetul Isaia – fiul lui Amoț – pe Eliachim – administratorul palatului lui –, pe scribul Șebna și pe cei bătrâni dintre preoți. Toți s-au dus la el acoperiți cu saci. Ei i-au zis: „Ezechia îți vorbește astfel: «Aceasta este o zi de necaz, de pedeapsă și de rușine. Copiii au ajuns la termenul la care trebuie să se nască, dar nu mai există nicio forță pentru nașterea lor. Poate că Dumnezeul tău – Cel care se numește Iahve – a auzit toate cuvintele lui Rab-Șache. El a fost trimis de stăpânul lui – de regele Asiriei – ca să Îl ridiculizeze pe Dumnezeul care este (singurul) viu. Poate că Iahve – Dumnezeul tău – îi va reproșa cuvintele pe care le-a spus. Deci fă o rugăciune (adresată lui Iahve) pentru cei care au mai rămas!»” Când slujitorii regelui Ezechia au venit la Isaia, el le-a zis: „Să îi spuneți stăpânului vostru că Iahve îi vorbește astfel: «Nu te speria de cuvintele pe care le-ai auzit și prin care slujitorii regelui Asiriei M-au blasfemiat. Te anunț că voi pune în el un asemenea spirit, încât la auzirea unui zvon, se va întoarce în țara lui. Și îl voi determina să cadă omorât de sabie chiar pe teritoriul lui!»” Când Rab-Șache a auzit că regele Asiriei plecase din Lachiș, s-a întors și l-a găsit luptând împotriva Libnei. Apoi, când regele Asiriei a auzit că Tirhaca – regele din Cuș –, a plecat să lupte împotriva lui, a trimis din nou reprezentanți la Ezechia. Prin intermediul lor, a transmis: „Să îi vorbiți lui Ezechia, regele celor din teritoriul numit Iuda, astfel: «Nu Îi permite Dumnezeului tău, în care te încrezi, să te păcălească promițându-ți că Ierusalimul nu va ajunge în mâna regelui Asiriei. Sunt sigur că ai auzit ce au făcut regii Asiriei tuturor țărilor cucerite: cum le-a distrus în totalitate! Și crezi oare că tu vei fi salvat? Și-au salvat oare zeii popoarele pe care părinții mei le-au distrus: pe Gozan, pe Haran, pe Rețef și pe fiii lui Eden – care erau în Tel-Asar? Unde este regele Hamatului, regele Arpadului și regele orașului Sefarvaim. Unde este acela al orașului Hena sau al orașului Iva?»” Ezechia a luat scrisoarea din mâna solilor și a citit-o. Apoi s-a dus în casa lui Iahve și a pus-o acolo deschisă, înaintea Lui. Ezechia s-a rugat lui Iahve și a zis: „O, Doamne, Dumnezeul lui Israel; Tu, Cel care tronezi deasupra heruvimilor! Tu ești singurul Dumnezeu al tuturor regatelor pământului! Tu ai făcut cerul și pământul! Doamne, apleacă-Ți urechea și ascultă! Doamne, deschide-Ți ochii și privește! Auzi cuvintele pe care le-a trimis Sanherib ca să Îl ridiculizeze pe Dumnezeul (care este) viu! Doamne, este adevărat că regii Asiriei au devastat aceste popoare și țările lor. Știm și că le-au aruncat zeii în foc. Dar ei i-au distrus pentru că aceia nu erau Dumnezeu, ci lucrări făcute de mâna omului. Acei zei erau doar lemn și piatră. Acum, Doamne, Dumnezeul nostru, Te rugăm, scapă-ne de amenințarea lui – ca să știe toate regatele pământului că Tu, Doamne, ești singurul Dumnezeu!”
2 Împăraţilor 19:1-19 Noua Traducere Românească (NTR)
Când regele Ezechia a auzit lucrul acesta, și-a sfâșiat hainele, s-a acoperit cu o pânză de sac și s-a dus la Casa DOMNULUI. I-a trimis la profetul Isaia, fiul lui Amoț, pe Eliachim, cel ce răspundea de palat, pe scribul Șebna și pe cei bătrâni dintre preoți, fiecare dintre ei acoperit cu o pânză de sac. Ei i-au zis: ‒ Așa vorbește Ezechia: „Aceasta este o zi de necaz, de pedeapsă și de rușine, căci copiii sunt gata să iasă din pântec, dar nu mai este nicio putere pentru a le da naștere. Poate că DOMNUL, Dumnezeul tău, a auzit toate cuvintele lui Rab-Șache, care a fost trimis de stăpânul său, împăratul Asiriei, pentru a-L batjocori pe Dumnezeul cel Viu și poate că DOMNUL, Dumnezeul tău, îl va mustra pentru cuvintele pe care le-a auzit. De aceea, înalță o rugăciune pentru cei care au mai rămas!“. Când slujitorii regelui Ezechia au venit la Isaia, acesta le-a zis: ‒ Să-i spuneți astfel stăpânului vostru: „Așa vorbește DOMNUL: «Să nu te temi din cauza cuvintelor pe care le-ai auzit și cu care slujitorii împăratului Asiriei M-au blasfemiat. Iată, voi pune în el un duh și, astfel, la auzirea unui zvon, se va întoarce în țara lui. Și-l voi face să cadă ucis de sabie în țara lui»“. Când Rab-Șache a auzit că împăratul Asiriei plecase din Lachiș, s-a întors și l-a găsit pe acesta luptând împotriva Libnei. După aceea, împăratul Asiriei a auzit că Tirhaka, regele din Cuș, a ieșit să lupte împotriva lui, a trimis din nou mesageri la Ezechia, zicând: „Așa să-i vorbiți lui Ezechia, regele lui Iuda: «Nu-L lăsa pe Dumnezeul tău, în Care te încrezi, să te amăgească, zicând: ‘Ierusalimul nu va fi dat în mâna împăratului Asiriei’. Iată, ai auzit ce au făcut împărații Asiriei tuturor țărilor cucerite, dându-le spre nimicire. Vei scăpa tu oare? Și-au salvat, oare, dumnezeii națiunile pe care părinții mei le-au distrus: pe Gozan, pe Haran, pe Rețef și pe fiii lui Eden, care erau în Tel-Asar? Unde este regele Hamatului, regele Arpadului și regele cetății Sefarvaim, al Henei sau al Ivei?»“. Ezechia a luat scrisoarea din mâna mesagerilor și a citit-o. Apoi s-a dus la Casa DOMNULUI și a întins scrisoarea înaintea DOMNULUI. Ezechia s-a rugat DOMNULUI și a zis: „O, DOAMNE, Dumnezeul lui Israel, Tu, Care tronezi deasupra heruvimilor! Tu ești singurul Dumnezeu al tuturor regatelor pământului! Tu ai făcut cerurile și pământul! DOAMNE, apleacă-Ți urechea și ascultă! DOAMNE, deschide-Ți ochii și privește! Auzi cuvintele pe care Sanherib le-a trimis ca să-L batjocorească pe Dumnezeul cel Viu! DOAMNE, este adevărat că împărații Asiriei au pustiit națiunile și teritoriile lor și că le-au aruncat dumnezeii în foc, însă ei i-au distrus pentru că nu erau Dumnezeu, ci lucrări făcute de mâna omului; erau doar lemn și piatră. Acum, DOAMNE, Dumnezeul nostru, Te rugăm, salvează-ne din mâna lui, ca să știe toate regatele pământului că doar Tu, DOAMNE, ești Dumnezeu!“.
2 Împăraţilor 19:1-19 Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924, Dumitru Cornilescu (VDC)
Când a auzit împăratul Ezechia lucrul acesta, și-a sfâșiat hainele, s-a acoperit cu un sac și s-a dus în Casa Domnului. A trimis pe Eliachim, căpetenia casei împăratului, pe Șebna, logofătul, și pe preoții cei mai bătrâni, acoperiți cu saci, la prorocul Isaia, fiul lui Amoț. Și i-au zis: „Așa vorbește Ezechia: ‘Ziua aceasta este o zi de necaz, de pedeapsă și de ocară, căci copiii sunt aproape să iasă din pântecele mamei, și nu este putere pentru naștere. Poate că Domnul Dumnezeul tău a auzit toate cuvintele lui Rabșache, pe care l-a trimis împăratul Asiriei, stăpânul său, să batjocorească pe Dumnezeul cel viu și poate că Domnul Dumnezeul tău îl va pedepsi pentru cuvintele pe care le-a auzit. Înalță dar o rugăciune pentru ceilalți care au mai rămas.’” Slujitorii împăratului Ezechia s-au dus dar la Isaia. Și Isaia le-a zis: „Iată ce să spuneți stăpânului vostru: ‘Așa vorbește Domnul: «Nu te speria de cuvintele pe care le-ai auzit și prin care M-au batjocorit slujitorii împăratului Asiriei. Voi pune în el un duh care îl va face ca, la auzul unei vești pe care o va primi, să se întoarcă în țara lui și-l voi face să cadă ucis de sabie în țara lui.»’” Rabșache, plecând, a găsit pe împăratul Asiriei luptând împotriva Libnei, căci aflase de plecarea lui din Lachis. Atunci, împăratul Asiriei a primit o veste cu privire la Tirhaca, împăratul Etiopiei. I s-a spus: „Iată că acela a pornit cu război împotriva ta.” Și împăratul Asiriei a trimis soli din nou lui Ezechia, zicând: „Așa să vorbiți lui Ezechia, împăratul lui Iuda: ‘Să nu te înșele Dumnezeul tău, în care te încrezi, zicând: «Ierusalimul nu va fi dat în mâinile împăratului Asiriei.» Iată, ai auzit ce au făcut împărații Asiriei tuturor țărilor și cum le-au nimicit. Și tu să fii izbăvit?! Dumnezeii neamurilor pe care le-au nimicit părinții mei au izbăvit ei pe Gozan, pe Haran, pe Rețef și pe fiii lui Eden din Telasar? Unde sunt împăratul Hamatului, împăratul Arpadului și împăratul cetăților Sefarvaim, Hena și Iva?’” Ezechia a luat scrisoarea din mâna solilor și a citit-o. Apoi s-a suit la Casa Domnului și a întins-o înaintea Domnului, căruia I-a făcut următoarea rugăciune: „Doamne, Dumnezeul lui Israel, care șezi pe heruvimi! Tu ești singurul Dumnezeu al tuturor împărățiilor pământului! Tu ai făcut cerurile și pământul. Doamne, pleacă-Ți urechea și ascultă! Doamne, deschide-Ți ochii și privește! Auzi cuvintele lui Sanherib, care a trimis pe Rabșache să batjocorească pe Dumnezeul cel viu! Da, Doamne, este adevărat că împărații Asiriei au nimicit neamurile și le-au pustiit țările și că au aruncat în foc pe dumnezeii lor, dar ei nu erau dumnezei, ci erau lucrări făcute de mâna omului, erau lemn și piatră, și i-au nimicit. Acum, Doamne, Dumnezeul nostru, izbăvește-ne din mâna lui Sanherib, ca să știe toate împărățiile pământului că numai Tu ești Dumnezeu, Doamne!”