2 Cronici 32:1-23Partajează

2 Cronici 32:1-23 Biblia Traducerea Fidela 2015 (BTF2015)

După aceste lucruri și întemeierea lor, Sanherib, împăratul Asiriei, a venit și a intrat în Iuda și a așezat tabăra împotriva cetăților întărite și se hotărî a le lua pentru el însuși. Și când Ezechia a văzut că Sanherib a venit și că era hotărât să lupte împotriva Ierusalimului, A ținut sfat cu prinții lui și războinicii lui să oprească apele izvoarelor care erau în afara cetății, și ei l-au ajutat. Astfel s-a adunat mult popor, care a oprit toate izvoarele și pârâul care trecea prin mijlocul țării, spunând: De ce să vină împăratul Asiriei și să găsească multă apă? De asemenea s-a întărit și a construit tot zidul care era dărâmat și l-a ridicat până la turnuri și un alt zid în afară și a reparat Milo în cetatea lui David și a făcut lănci și scuturi în abundență. Și a așezat căpetenii de război peste popor și i-a adunat la el în strada porții cetății și le-a vorbit inimilor, spunând: Fiți tari și curajoși, nu vă temeți nici nu vă descurajați din cauza împăratului Asiriei, nici din cauza întregii mulțimi care este cu el, fiindcă sunt mai mulți cu noi decât cu el; Cu el este un braț de carne, dar cu noi este DOMNUL Dumnezeul nostru să ne ajute și să lupte bătăliile noastre. Și poporul s-a sprijinit pe cuvintele lui Ezechia, împăratul lui Iuda. După aceasta, Sanherib, împăratul Asiriei, a trimis pe servitorii lui la Ierusalim, (dar el însuși a asediat Lachis și toată puterea lui cu el), la Ezechia, împăratul lui Iuda, și la tot Iuda care era la Ierusalim, spunând: Astfel spune Sanherib, împăratul Asiriei: În ce vă încredeți, că stați asediați în Ierusalim? Nu v-a convins Ezechia să vă dați morții de foame și setei, spunând: DOMNUL Dumnezeul nostru ne va elibera din mâna împăratului Asiriei? Nu a îndepărtat același Ezechia înălțimile și altarele lui și a poruncit lui Iuda și Ierusalimului, spunând: Vă veți închina înaintea unui singur altar și veți arde tămâie pe el? Nu știți ce am făcut eu și părinții mei tuturor popoarelor din alte țări? Au fost dumnezeii națiunilor acelor țări în stare în vreun fel să elibereze țările lor din mâna mea? Cine a fost în stare, printre toți dumnezeii acelor națiuni pe care părinții mei le-au nimicit în întregime, să elibereze poporul lui din mâna mea, încât Dumnezeul vostru să fie în stare să vă elibereze din mâna mea? Și acum nu lăsați pe Ezechia să vă înșele sau să vă convingă în acest fel, nici să nu îl credeți, fiindcă niciun dumnezeu al vreunei națiuni sau împărății nu a fost în stare să elibereze pe poporul său din mâna mea și din mâna părinților mei, cu cât mai puțin Dumnezeul vostru vă va elibera din mâna mea! Și servitorii lui au vorbit și mai mult împotriva DOMNULUI Dumnezeu și împotriva servitorului său, Ezechia. El a scris de asemenea scrisori să defaime pe DOMNUL Dumnezeul lui Israel și să vorbească împotriva lui, spunând: Precum dumnezeii națiunilor altor țări nu au eliberat poporul lor din mâna mea, tot astfel Dumnezeul lui Ezechia nu va elibera pe poporul său din mâna mea. Atunci au strigat cu voce tare în limba evreilor către poporul din Ierusalim care era pe zid, să îi înspăimânte și să îi tulbure, ca să poată lua cetatea. Și au vorbit împotriva Dumnezeului Ierusalimului, ca împotriva dumnezeilor oamenilor pământului, cei făcuți prin lucrarea mâinilor omului. Și din această cauză împăratul Ezechia și profetul Isaia, fiul lui Amoț, s-au rugat și au strigat către cer. Și DOMNUL a trimis un înger, care a stârpit pe toți războinicii viteji și conducătorii și căpeteniile din tabăra împăratului Asiriei. Astfel el s-a întors cu rușine pe față în propria lui țară. Și când a intrat în casa dumnezeului său, cei care au ieșit din propriile lui adâncuri l-au ucis acolo cu sabia. Astfel DOMNUL a salvat pe Ezechia și pe locuitorii Ierusalimului din mâna lui Sanherib, împăratul Asiriei, și din mâna tuturor celorlalți și i-a călăuzit de fiecare parte. Și mulți au adus ofrande DOMNULUI la Ierusalim și daruri lui Ezechia, împăratul lui Iuda, astfel încât el a fost preamărit înaintea ochilor tuturor națiunilor de atunci înainte.

2 Cronici 32:1-23 Biblia în Versiune Actualizată 2018 (BVA)

După aceste fapte de loialitate (față de Iahve), a venit Sanherib – regele Asiriei. El a intrat în teritoriul numit Iuda și și-a orientat tabăra în direcția orașelor consolidate. Se gândea să le cucerească pentru el. Ezechia a constatat venirea lui Sanherib și că el vrea să lupte împotriva Ierusalimului. Atunci el a consultat conducătorii și luptătorii lui. Apoi, la propunerea lui, ei au decis împreună să astupe izvoarele din exteriorul orașului. S-a adunat mult popor care a astupat toate izvoarele și valea prin care curgea apă spre mijlocul teritoriului; pentru că își ziceau: „De ce să vină regii Asiriei și să găsească apă din abundență?” Ezechia s-a încurajat și a refăcut tot zidul care fusese spart. El l-a înălțat până la turnuri. Ezechia a mai înălțat încă un zid în exterior și a întărit Milo din orașul lui David. El a făcut multe arme și multe scuturi. A numit conducători ai poporului în vederea războiului. I-a adunat în zona liberă din fața porții orașului; și i-a încurajat zicându-le: „Consolidați-vă forțele și încurajați-vă! Nu vă temeți și nu vă speriați de regele Asiriei și de întreaga mulțime de luptători care este cu el; pentru că sunt mai mulți cu noi decât aceia care sunt cu el! Îl ajută doar un braț de carne; dar cu noi este Dumnezeul nostru numit Iahve, ca să ne ajute și să susțină bătăliile noastre!” Poporul a avut încredere în cuvintele lui Ezechia – regele teritoriului numit Iuda. După un timp, Sanherib – regele Asiriei – a ajuns în fața Lachișului împreună cu toate forțele lui. Atunci i-a trimis pe slujitorii lui la Ierusalim. Ei au venit la Ezechia – regele celor din teritoriul numit Iuda – și la întregul popor numit astfel care era la Ierusalim, ca să le spună: „Sanherib – regele Asiriei – vă transmite: «În ce vă încredeți voi sfidând iminentul asediu și rămânând în Ierusalim? Oare nu vă înșală Ezechia, ca să vă ducă la moarte prin înfometare și însetare, când vă spune că Dumnezeul vostru numit Iahve vă va scăpa din mâna regelui Asiriei!? Oare nu Ezechia I-a îndepărtat înălțimile și altarele, poruncind celor numiți Iuda și Ierusalimului să se închine numai înaintea unui singur altar și doar pe acela să fie arsă tămâie? Nu știți ce am făcut eu împreună cu părinții mei tuturor popoarelor celorlalte țări? Au putut oare zeii popoarelor pământului să își salveze țările din mâna mea? Care dintre toți zeii acestor popoare care au fost distruse de părinții mei, au putut să își scape poporul din mâna mea? Deci cum va putea Dumnezeul vostru să vă salveze din mâna mea? Vă avertizez să nu îi permiteți lui Ezechia să vă înșele! Nu îl lăsați să vă ducă în eroare! Nu vă încredeți în Cel pe care-L numiți Iahve; pentru că niciunul dintre zeii vreunui popor sau ai vreunui regat nu au putut să își salveze poporul din mâna mea și din mâna părinților mei! Nici Dumnezeul vostru nu va putea să vă scape din mâna mea!»” Slujitorii lui au mai vorbit și alte lucruri împotriva Dumnezeului numit Iahve și împotriva lui Ezechia – slujitorul Său. Sanherib făcuse și scrisori ca să îl calomnieze pe Dumnezeul lui Israel care se numește Iahve. În ele, spunea despre El astfel: „Așa cum zeii popoarelor pământului nu și-au putut salva popoarele din mâna mea, nici Dumnezeul lui Ezechia nu Își va scăpa poporul de mine!” Reprezentanții lui Sanherib au proclamat aceste lucruri strigându-le și în limba iudaică, pentru ca poporul din Ierusalim care era pe zid să le audă și să se sperie. Astfel, el își pregătea capturarea orașului. Reprezentanții regelui Asiriei au vorbit despre Dumnezeul Ierusalimului ca despre zeii celorlalte popoare de pe pământ care sunt făcuți de mâini omenești. Dar regele Ezechia și profetul Isaia – fiul lui Amoț – s-au rugat cu privire la acest plan și au strigat spre cer. Iahve a trimis un înger care a omorât orice luptător remarcabil, orice conducător și orice comandant din tabăra regelui Asiriei. Apoi, acel rege s-a întors rușinat în țara lui. Când a intrat în templul zeului lui, unii dintre fiii pe care-i avea, l-au înjunghiat acolo cu sabia. Așa a salvat Iahve pe Ezechia și pe locuitorii Ierusalimului de Sanherib – regele Asiriei – și de toți ceilalți dușmani ai lor. El i-a protejat din toate părțile. Mulți au venit la Ierusalim cu daruri pentru Iahve și au adus cadouri pentru Ezechia – regele lui Iuda – care, începând de atunci a fost înălțat în ochii tuturor popoarelor.

2 Cronici 32:1-23 Noua Traducere Românească (NTR)

După aceste fapte de credincioșie, a venit Sanherib, împăratul Asiriei. El a intrat în Iuda și și-a așezat tabăra în direcția cetăților fortificate, gândindu-se să le cucerească pentru sine. Când Ezechia a văzut că Sanherib a venit și vrea să lupte împotriva Ierusalimului, s-a sfătuit cu conducătorii și cu vitejii lui să astupe izvoarele din afara cetății, iar aceștia l-au susținut. Mulți oameni din popor s-au mobilizat și au astupat toate izvoarele și pârâul care curgea prin mijlocul acelei regiuni, căci își ziceau: „De ce să vină împărații Asiriei și să găsească apă din belșug?“. Ezechia s-a încurajat și a refăcut tot zidul spart, înălțându-l până la turnuri. El a mai înălțat încă un zid în afară, a întărit Milo din Cetatea lui David și a făcut o mulțime de arme și de scuturi. El a numit căpetenii de război în fruntea poporului, i-a convocat în piața de la poarta cetății și a vorbit inimii lor, zicând: „Fiți tari și curajoși! Nu vă temeți și nu vă înspăimântați din cauza împăratului Asiriei și a întregii mulțimi care este cu el, căci mai mulți sunt cu noi decât cu el! Cu el este un braț de carne, dar cu noi este DOMNUL, Dumnezeul nostru, ca să ne ajute și să poarte bătăliile noastre!“. Poporul a avut încredere în cuvintele lui Ezechia, regele lui Iuda. După aceea, Sanherib, împăratul Asiriei, în timp ce era înaintea Lachișului împreună cu toate forțele sale, i-a trimis pe slujitorii săi la Ierusalim, la Ezechia, regele lui Iuda, și la toți cei din Iuda care erau în Ierusalim, zicând: „Așa vorbește Sanherib, împăratul Asiriei: «În ce vă încredeți voi, de rămâneți sub asediu în Ierusalim? Oare nu vă amăgește Ezechia, ca să vă dea morții prin înfometare și însetare, zicând: ‘DOMNUL, Dumnezeul nostru, ne va elibera din mâna împăratului Asiriei!’? Oare nu Ezechia I-a îndepărtat înălțimile și altarele, poruncind lui Iuda și Ierusalimului: ‘Să vă închinați numai înaintea unui singur altar și doar pe el să aduceți tămâie!’? Nu știți ce am făcut eu și părinții mei tuturor popoarelor celorlalte țări? Au putut oare dumnezeii națiunilor pământului să-și elibereze țările din mâna mea? Care dintre toți dumnezeii acestor națiuni, care au fost date spre nimicire de părinții mei, au putut să-și elibereze poporul din mâna mea? Prin urmare, cum va putea Dumnezeul vostru să vă elibereze din mâna mea? De aceea să nu-l lăsați pe Ezechia să vă amăgească! Nu-l lăsați să vă înșele astfel! Să nu credeți în El, căci niciunul dintre dumnezeii vreunei națiuni sau ai vreunui regat n-au putut să-și elibereze poporul din mâna mea și din mâna părinților mei! Nici Dumnezeul vostru nu va putea să vă elibereze din mâna mea!»“. Slujitorii săi au mai vorbit și alte lucruri împotriva DOMNULUI Dumnezeu și împotriva lui Ezechia, slujitorul Său. Sanherib mai scrisese și scrisori ca să-L batjocorească pe DOMNUL, Dumnezeul lui Israel, în care vorbea împotriva Lui, zicând: „Așa cum dumnezeii națiunilor pământului nu și-au eliberat popoarele din mâna mea, nici Dumnezeul lui Ezechia nu-Și va elibera poporul din mâna mea!“. Slujitorii au proclamat aceasta, cu glas tare și în limba iudaică, poporului din Ierusalim aflat pe zid, ca să-i facă să se teamă și să-i îngrozească, și să poată captura astfel cetatea. Ei au vorbit despre Dumnezeul Ierusalimului ca despre dumnezeii popoarelor pământului, care sunt făcuți de mâini omenești. Dar regele Ezechia și profetul Isaia, fiul lui Amoț, s-au rugat cu privire la aceasta și au strigat către ceruri. DOMNUL a trimis un înger care a nimicit orice războinic viteaz, orice conducător și orice căpetenie din tabăra împăratului Asiriei. Acesta s-a întors rușinat în țara lui. Când a intrat în templul zeului său, fiii lui l-au înjunghiat acolo cu sabia. Așa i-a salvat DOMNUL pe Ezechia și pe locuitorii Ierusalimului din mâna lui Sanherib, împăratul Asiriei, și din mâna tuturor dușmanilor lor. El i-a protejat din toate părțile. Mulți au venit la Ierusalim cu daruri de mâncare pentru DOMNUL și cu cadouri pentru Ezechia, regele lui Iuda, care, de atunci, a fost înălțat înaintea ochilor tuturor națiunilor.

2 Cronici 32:1-23 Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924, Dumitru Cornilescu (VDC)

După aceste lucruri și după aceste fapte de credincioșie, a venit Sanherib, împăratul Asiriei, care a pătruns în Iuda și a împresurat cetățile întărite, cu gând să pună mâna pe ele. Ezechia, văzând că a venit Sanherib și că are de gând să înceapă lupta împotriva Ierusalimului, s-a sfătuit cu căpeteniile sale și cu oamenii lui cei viteji ca să astupe izvoarele de apă care erau afară din cetate. Și ei au fost de părerea lui. S-au strâns o mulțime de oameni și au astupat toate izvoarele și pârâul care curge prin mijlocul ținutului aceluia. „Pentru ce”, ziceau ei, „să găsească împărații Asiriei, la venirea lor, ape din belșug?” Ezechia s-a îmbărbătat; a zidit din nou zidul care era stricat și l-a ridicat până la turnuri. A mai zidit un alt zid în afară, a întărit Milo, în cetatea lui David, și a pregătit o mulțime de arme și de scuturi. A pus căpetenii de război peste popor și le-a adunat la el pe locul deschis de la poarta cetății. Vorbindu-le inimii, a zis: „Întăriți-vă și îmbărbătați-vă! Nu vă temeți și nu vă înspăimântați înaintea împăratului Asiriei și înaintea întregii mulțimi care este cu el, căci cu noi sunt mai mulți decât cu el! Cu el este un braț de carne, dar cu noi este Domnul Dumnezeul nostru, care ne va ajuta și va lupta pentru noi.” Poporul a avut încredere în cuvintele lui Ezechia, împăratul lui Iuda. După aceea, Sanherib, împăratul Asiriei, a trimis pe slujitorii săi la Ierusalim pe când era înaintea Lachisului cu toate puterile lui; i-a trimis la Ezechia, împăratul lui Iuda, și la toți cei din Iuda care erau la Ierusalim să le spună: „Așa vorbește Sanherib, împăratul Asiriei: ‘Pe ce se bizuiește încrederea voastră, de stați împresurați la Ierusalim? Oare nu vă amăgește Ezechia, ca să vă dea morții prin foamete și prin sete, când zice: «Domnul Dumnezeul nostru ne va scăpa din mâna împăratului Asiriei»? Oare nu Ezechia a îndepărtat înălțimile și altarele Domnului și a dat porunca aceasta lui Iuda și Ierusalimului: «Să vă închinați numai unui altar și să aduceți tămâie numai pe el»? Nu știți ce am făcut noi, eu și părinții mei, tuturor popoarelor celorlalte țări? Dumnezeii neamurilor acestor țări au putut ei să le izbăvească țările din mâna mea? Care dintre toți dumnezeii acestor neamuri pe care le-au nimicit părinții mei a putut să izbăvească pe poporul lui din mâna mea, pentru ca să vă poată izbăvi Dumnezeul vostru din mâna mea? Să nu vă amăgească Ezechia dar și să nu vă înșele astfel; nu vă încredeți în el! Căci dumnezeul niciunui neam, niciunei împărății n-a putut să izbăvească pe poporul lui din mâna mea și din mâna părinților mei: cu cât mai puțin vă va izbăvi Dumnezeul vostru din mâna mea!’” Slujitorii lui Sanherib au mai vorbit și alte lucruri împotriva Domnului Dumnezeu și împotriva robului Său Ezechia. Și a trimis o scrisoare batjocoritoare pentru Domnul Dumnezeul lui Israel, vorbind astfel împotriva Lui: „După cum dumnezeii neamurilor celorlalte țări n-au putut să izbăvească pe poporul lor din mâna mea, tot așa nici Dumnezeul lui Ezechia nu va izbăvi pe poporul Său din mâna mea.” Slujitorii lui Sanherib au strigat cu glas tare în limba evreiască, pentru ca să arunce groaza și spaima în poporul din Ierusalim, care era pe zid, și să poată pune astfel stăpânire pe cetate. Au vorbit despre Dumnezeul Ierusalimului ca despre dumnezeii popoarelor pământului, care sunt lucrarea mâinilor omenești. Împăratul Ezechia și prorocul Isaia, fiul lui Amoț, au început să se roage pentru lucrul acesta și au strigat către cer. Atunci, Domnul a trimis un înger care a nimicit în tabăra împăratului Asiriei pe toți vitejii, domnitorii și căpeteniile. Și împăratul s-a întors rușinat în țara lui. A intrat în casa dumnezeului său, și cei ce ieșiseră din coapsele lui l-au ucis acolo cu sabia. Astfel a scăpat Domnul pe Ezechia și pe locuitorii Ierusalimului din mâna lui Sanherib, împăratul Asiriei, și din mâna tuturor și i-a ocrotit împotriva celor ce-i împresurau. Mulți au adus Domnului daruri în Ierusalim și au adus daruri bogate lui Ezechia, împăratul lui Iuda, care de atunci s-a înălțat în ochii tuturor popoarelor.