YouVersion
Pictograma căutare

1 Timotei 6:1-9

1 Timotei 6:1-9 Biblia în Versiune Actualizată 2018 (BVA)

Cei care trăiesc sub jugul sclaviei, să își considere stăpânii demni de un total respect; și astfel să evite defăimarea numelui lui Dumnezeu și a învățăturii noastre. Sclavii care au stăpâni creștini, nu trebuie să îi trateze cu mai puțin respect doar pentru că acum ne numim toți „frați”; ci să îi servească și mai mult, pentru că cei care beneficiază de munca lor sunt credincioși și îi iubesc. Să înveți și să pretinzi (credincioșilor) respectarea acestor lucruri. Este posibil ca alții să promoveze o învățătură diferită de aceasta și care nu se potrivește cu doctrina sănătoasă pe care o conțin cuvintele Stăpânului nostru Isus Cristos referitoare la comportamentul creștin. Cel care procedează așa, este un om plin de aroganță, care nu înțelege nimic și care are o mare pasiune pentru discuții în contradictoriu. Acest mediu (conflictual) favorizează apariția invidiei, a neînțelegerilor, a blasfemiei și a bănuielilor rele. În același timp sunt create astfel condiții pentru permanentele neînțelegeri între oamenii cu mintea afectată negativ, cărora le lipsește adevărul și care cred că religia este o sursă de îmbogățire. [Ferește-te de cei care fac parte din această categorie de oameni!] În realitate, religia (lui Cristos) reprezintă o mare bogăție atunci când omul are o atitudine de mulțumire; pentru că noi nu am adus nimic în această lume (atunci când ne-am născut) și nici nu putem lua nimic din ea (când murim). Dacă beneficiem de mâncarea și de îmbrăcămintea de care avem nevoie, ne este suficient! Dar cei care vor să devină bogați, cad în capcana tentației care îi determină să aibă multe vicii exagerate. Acestea le sunt dăunătoare, îi ruinează și îi distrug…

1 Timotei 6:1-9 Biblia în versuri 2014 (BIV2014)

„Cei ce se află în robie, Stăpâni-n cinste să și-i ție, Ca Numele lui Dumnezeu Și-nvățătura Lui, mereu, Să nu fie disprețuite Și nici, de rău, a fi vorbite. Cei cu stăpânii credincioși, Să știe-a fi evlavioși. Necontenit, să se ferească Apoi, să nu-și nesocotească, Cumva, stăpânii, sub cuvânt Că, „frați”, ai lor, aceștia sânt. De-aceea, o să trebuiască, Mai bine, ca să îi slujească, Știind că credincios era Cel care se va bucura De roadele slujirii lor. Să spui acestea, tuturor, Iar ceea ce te-am învățat, Mereu, rostește, apăsat. Dacă-i învață cineva, Apoi, pe oameni, altceva – Învățături deosebite De cele propovăduite De către noi – și, îl vezi bine, Precum că el nu se va ține De-nvățătura Domnului Iisus, și de cuvântul Lui Care, evlavie, apoi, O să aducă, peste noi, Află că plin e, de mândrie, Și că nimica bun nu știe. Ba chiar îmbolnăvit a fost, De certurile fără rost, De certurile de cuvinte, Care aduc, mereu, ‘nainte, Pizme și certuri, cleveteli, Precum și rele bănuieli, Război zadarnic de cuvinte, Între toți cei stricați la minte, Cari sunt, de adevăr, lipsiți Și care sunt obișnuiți Ca în evlavie să creadă Că, un câștig, pot ca să vadă. De-astfel de oameni, tot mereu, Să te ferești tu, dragul meu. Evlavia, când e-nsoțită De mulțumiri, e dovedită, Pentru acela ce o are, Izvorul unui câștig mare. În lume – ne-ncetat, vă zic – Precum că n-am adus nimic, Și nici n-o să luăm apoi – Când vom pleca – nimic, cu noi. Dacă avem ce să mâncăm – Și-asemenea, ce să-mbrăcăm – În de ajuns, se dovedește. Cel care, bogății, dorește, Cade în laț și în ispite, În poftele nesăbuite Ce-i vatămă pe fiecare Și-apoi, îi duce, la pierzare.

1 Timotei 6:1-9 Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924, Dumitru Cornilescu (VDC)

Toți cei ce sunt sub jugul robiei să socotească pe stăpânii lor vrednici de toată cinstea, ca Numele lui Dumnezeu și învățătura să nu fie vorbite de rău. Iar cei ce au stăpâni credincioși să nu-i disprețuiască sub cuvânt că sunt frați, ci să le slujească și mai bine, tocmai fiindcă cei ce se bucură de binefacerile slujbei lor sunt credincioși și preaiubiți. Învață pe oameni aceste lucruri și spune-le apăsat. Dacă învață cineva pe oameni învățătură deosebită și nu se ține de cuvintele sănătoase ale Domnului nostru Isus Hristos și de învățătura care duce la evlavie, este plin de mândrie și nu știe nimic: ba încă are boala cercetărilor fără rost și a certurilor de cuvinte, din care se nasc pizma, certurile, clevetirile, bănuielile rele, zadarnicele ciocniri de vorbe ale oamenilor stricați la minte, lipsiți de adevăr și care cred că evlavia este un izvor de câștig. Ferește-te de astfel de oameni. Negreșit, evlavia însoțită de mulțumire este un mare câștig. Căci noi n-am adus nimic în lume și nici nu putem să luăm cu noi nimic din ea. Dacă avem dar cu ce să ne hrănim și cu ce să ne îmbrăcăm, ne va fi de ajuns. Cei ce vor să se îmbogățească, dimpotrivă, cad în ispită, în laț și în multe pofte nesăbuite și vătămătoare, care cufundă pe oameni în prăpăd și pierzare.