Geneza 32:22-32

Și s-a ridicat în acea noapte și a luat pe cele două soții ale lui și pe cele două servitoare ale lui și pe cei unsprezece fii ai săi și a trecut peste vadul pârâului Iaboc. Și i-a luat și i-a trimis peste pârâu și a trimis dincolo tot ce avea. Și Iacob a fost lăsat singur; și acolo s-a luptat un bărbat cu el până la răsăritul zilei. Iar când a văzut că nu îl învinge, a atins adâncitura coapsei lui; și adâncitura coapsei lui Iacob a fost scrântită din încheietură, pe când se lupta cu el. Și a spus: Lasă-mă să plec, pentru că ziua răsare. Iar el a spus: Nu te voi lăsa să pleci, decât dacă mă binecuvântezi. Iar el i-a spus: Care este numele tău? Și a spus: Iacob. Iar el a spus: Numele tău nu se va mai numi Iacob, ci Israel: căci ca un prinț ai putere cu Dumnezeu și cu oamenii și ai învins. Și Iacob l-a întrebat și a spus: Spune-mi, te rog, numele tău. Iar el a spus: Pentru ce este aceasta că tu cercetezi după numele meu? Și l-a binecuvântat acolo. Și Iacob a chemat numele locului, Peniel, pentru că: Am văzut pe Dumnezeu față în față și viața mea este păstrată. Și în timp ce trecea de Peniel, soarele a răsărit peste Iacob, iar el șchiopăta din coapsa lui. De aceea copiii lui Israel nu mănâncă din tendonul care s-a scurtat, care este peste adâncitura coapsei, până în această zi, pentru că el a atins adâncitura coapsei lui Iacob în tendonul care s-a scurtat.