2 Împărați 9:20-37

Caraula a dat de știre și a zis: „S-a dus până la ei și nu se întoarce. Și alaiul este ca al lui Iehu, fiul lui Nimși, căci mână ca un nebun.” Atunci Ioram a zis: „Înhamă!” Și au pus caii la car. Ioram, împăratul lui Israel, și Ahazia, împăratul lui Iuda, au ieșit fiecare în carul lui înaintea lui Iehu și l-au întâlnit în ogorul lui Nabot din Izreel. Cum l-a văzut Ioram pe Iehu, a zis: „Pace, Iehu?” Iehu a răspuns: „Ce pace, câtă vreme dăinuie curviile mamei tale, Izabela, și mulțimea vrăjitoriilor ei?” Ioram a sucit frâiele și a fugit, zicându-i lui Ahazia: „Vânzare, Ahazia!” Dar Iehu a pus mâna pe arc și l-a lovit pe Ioram între umeri. Săgeata a ieșit prin inimă, și Ioram a căzut în car. Iehu i-a zis căpeteniei sale Bidcar: „Ia-l și aruncă-l în ogorul lui Nabot din Izreel, căci adu-ți aminte că, atunci când stăteam împreună eu și tu călare pe cai înapoia tatălui său, Ahab, Domnul a rostit împotriva lui hotărârea aceasta: «‘Am văzut ieri sângele lui Nabot și sângele fiilor lui’, zice Domnul, ‘și-ți voi face la fel chiar în ogorul acesta’, zice Domnul.» Ia-l dar și aruncă-l în ogor, după cuvântul Domnului!” Ahazia, împăratul lui Iuda, când a văzut lucrul acesta, a fugit pe drumul care duce la casa din grădină. Iehu l-a urmărit și a zis: „Lovește-l și pe el în car!” Și l-au lovit la suișul Gur, lângă Ibleam. El a fugit la Meghido și a murit acolo. Slujitorii lui l-au dus într-un car la Ierusalim și l-au îngropat în mormântul lui, cu părinții lui, în cetatea lui David. Ahazia se făcuse împărat al lui Iuda în anul al unsprezecelea al lui Ioram, fiul lui Ahab. Iehu a intrat în Izreel. Izabela, auzind lucrul acesta, și-a uns sprâncenele, și-a împodobit capul și se uita pe fereastră. Pe când intra Iehu pe poartă, ea a zis: „Pace, noule Zimri, ucigașul stăpânului său?” El a ridicat fața spre fereastră și a zis: „Cine este pentru mine? Cine?” Și doi sau trei dregători s-au uitat la el, apropiindu-se de fereastră. El a zis: „Aruncați-o jos!” Ei au aruncat-o jos și i-a țâșnit sângele pe zid și pe cai. Iehu a călcat-o în picioare. Apoi a intrat, a mâncat și a băut; și a zis: „Duceți-vă de vedeți-o pe blestemata aceea și îngropați-o, căci este fată de împărat!” S-au dus s-o îngroape, dar n-au găsit din ea decât țeasta capului, picioarele și palmele mâinilor. S-au întors și i-au spus lui Iehu, care a zis: „Așa spusese Domnul prin robul său Ilie, tișbitul: «Câinii vor mânca în ogorul din Izreel carnea Izabelei; și hoitul Izabelei va fi ca gunoiul pe fața ogoarelor, în ogorul din Izreel, așa încât nu se va mai putea zice: ‘Aceasta este Izabela.’»”