Când S‑a coborât de pe munte, mulțimi mari au mers după El. Și iată că un lepros s‑a apropiat de El, I s‑a închinat și I‑a zis: „Doamne, dacă vrei, poți să mă curățești!” Isus a întins mâna și l‑a atins, zicând: „Da, vreau, fii curățit!” Îndată a fost curățit de lepra lui. Apoi, Isus i‑a zis: „Vezi să nu spui nimănui, ci mergi, arată‑te preotului și adu darul pe care l‑a poruncit Moise, ca mărturie pentru ei!”
Pe când intra Isus în Capernaum, s‑a apropiat de El un centurion, care L‑a rugat și I‑a zis: „Doamne, slujitorul meu zace în casă paralizat și se chinuie cumplit!” Isus i‑a zis: „O să vin să‑l vindec.” Centurionul i‑a răspuns, zicând: „Doamne, nu sunt vrednic să intri sub acoperișul meu; spune numai un cuvânt, și slujitorul meu va fi vindecat! Căci și eu sunt om sub autoritate și am sub mine soldați; și, când îi zic unuia: «Du‑te!», se duce; când îi zic altuia: «Vino!», vine; și, când îi zic robului meu: «Fă asta!», face.” Auzind Isus aceste vorbe, S‑a mirat și le‑a zis celor ce Îl urmau: „Adevărat vă spun că n‑am găsit în tot Israelul o asemenea credință! Dar vă spun că vor veni mulți de la răsărit și de la apus și vor sta la masă cu Avraam, Isaac și Iacov în Împărăția cerurilor, iar fiii Împărăției vor fi aruncați în întunericul de afară. Acolo va fi plânsul și scrâșnirea dinților.” Apoi i‑a zis centurionului: „Du‑te și facă‑ți‑se după cum ai crezut!” Și slujitorul lui s‑a vindecat chiar în ceasul acela.
Isus a mers apoi în casa lui Petru și a văzut‑o pe soacra acestuia zăcând în pat, cuprinsă de febră. Isus i‑a atins mâna și febra a lăsat‑o; apoi ea s‑a ridicat și a început să‑I slujească.
Când s‑a înserat, au adus la Isus mulți demonizați. Prin cuvântul Său, El a scos din ei duhuri necurate și i‑a vindecat pe toți cei bolnavi, ca să se împlinească ce fusese vestit prin profetul Isaia, care zice:
El a luat asupra Lui neputințele noastre
și a purtat bolile noastre.