Atunci, Împărăția cerurilor se va asemăna cu zece fecioare care și‑au luat candelele și au ieșit în întâmpinarea mirelui. Cinci dintre ele erau nechibzuite, iar cinci – chibzuite. Cele nechibzuite, când și‑au luat candelele, n‑au luat cu ele ulei, dar cele chibzuite, împreună cu candelele, au luat și ulei în vase. Fiindcă mirele întârzia, au ațipit toate și au adormit. La miezul nopții, s‑a auzit un strigăt: «Iată mirele! Ieșiți‑i în întâmpinare!» Atunci, toate fecioarele s‑au sculat și și‑au pregătit candelele. Cele nechibzuite le‑au zis celor chibzuite: «Dați‑ne din uleiul vostru, căci ni se sting candelele!» Cele chibzuite le‑au răspuns: «Nu, ca nu cumva să nu ne ajungă nici nouă, nici vouă. Mai bine duceți‑vă la cei ce vând ulei și cumpărați‑vă!» Pe când erau ele plecate să cumpere, a venit mirele; cele care erau pregătite au intrat cu el la nuntă, și ușa s‑a închis. Mai târziu au venit și celelalte fecioare și au zis: «Stăpâne, stăpâne, deschide‑ne!» Dar el, drept răspuns, le‑a zis: «Adevărat vă spun că nu vă cunosc.» Vegheați, așadar, căci nu știți nici ziua, nici ceasul [în care va veni Fiul Omului].
Tot astfel, un om care urma să plece în călătorie și‑a chemat robii și le‑a încredințat averea sa. Unuia i‑a dat cinci talanți, altuia – doi și altuia – unu, fiecăruia după puterea lui, și a plecat. Cel care primise cinci talanți s‑a dus, i‑a pus în negoț și a câștigat cu ei alți cinci [talanți]. La fel și cel cu doi talanți: a câștigat [și el] alți doi. Dar cel care primise un talant s‑a dus, a săpat o groapă în pământ și a ascuns acolo banii stăpânului său. După multă vreme, stăpânul robilor acelora s‑a întors și le‑a cerut socoteală. Cel care primise cinci talanți a venit și a adus alți cinci talanți, zicând: «Stăpâne, mi‑ai încredințat cinci talanți; iată, am câștigat [cu ei] alți cinci talanți!» Stăpânul său i‑a zis: «Bine, rob bun și credincios! Ai fost credincios peste puține lucruri, te voi pune peste multe lucruri; intră în bucuria stăpânului tău!» Cel cu doi talanți a venit și el și a zis: «Stăpâne, mi‑ai încredințat doi talanți; iată, am câștigat [cu ei] alți doi talanți!» Stăpânul său i‑a zis: «Bine, rob bun și credincios! Ai fost credincios peste puține lucruri, te voi pune peste multe lucruri; intră în bucuria stăpânului tău!» A venit și cel care primise un talant și a zis: «Stăpâne, am știut că ești om aspru, care seceri de unde n‑ai semănat și strângi de unde n‑ai vânturat; pentru că mi‑a fost frică, m‑am dus și am ascuns talantul tău în pământ. Uite aici ce este al tău!» Stăpânul său i‑a răspuns: «Rob rău și leneș, ai știut că secer de unde n‑am semănat și strâng de unde n‑am vânturat! Atunci trebuia să‑mi dai banii la zarafi și, la venirea mea, aș fi luat cu dobândă ce este al meu. Luați‑i talantul și dați‑i‑l celui care are zece talanți! Căci celui ce are i se va da și va avea din belșug, dar celui ce nu are i se va lua și ce are. Iar pe robul acela netrebnic aruncați‑l în întunericul de afară: acolo va fi plânsul și scrâșnirea dinților.»
Aplicația Biblia
Aplicația Biblia pentru Copii
