YouVersion
Pictograma căutare

Luca 3:1-17

Luca 3:1-17 EDCR

În anul al cincisprezecelea al domniei lui Tiberiu Cezar, pe când Ponțiu Pilat era procuratorul Iudeei, Irod – tetrarh al Galileei, Filip, fratele lui – tetrarh al provinciilor Ituria și Trahonitis, iar Lisanias – tetrarh al Abilenei, în zilele marilor‑preoți Ana și Caiafa, cuvântul lui Dumnezeu a venit la Ioan, fiul lui Zaharia, în pustiu. Și el a mers prin tot ținutul din împrejurimile Iordanului, propovăduind botezul pocăinței spre iertarea păcatelor, după cum este scris în cartea cuvintelor profetului Isaia: Glasul celui ce strigă în pustiu: „Pregătiți calea Domnului, îndreptați cărările Lui! Orice vale să se umple și orice munte sau deal să se plece; căile strâmbe să se îndrepte și cele pietroase să se facă drumuri netede, pentru ca orice făptură să vadă mântuirea lui Dumnezeu.” Ioan le zicea mulțimilor care veneau să fie botezate de el: „Pui de vipere, cine v‑a învățat să fugiți de mânia care vine? Faceți roade vrednice de pocăință și nu începeți să ziceți în sinea voastră: «Îl avem ca tată pe Avraam»! Vă spun că Dumnezeu din pietrele acestea poate să‑i ridice copii lui Avraam. Securea așteaptă deja la rădăcina pomilor. Orice pom care nu face rod bun va fi tăiat și aruncat în foc.” Mulțimile îl întrebau zicând: „Atunci ce să facem?” Drept răspuns, el le zicea: „Cine are două haine să împartă cu cine nu are, și cine are mâncare să facă la fel.” Au venit și niște vameși să fie botezați și i‑au zis: „Învățătorule, noi ce să facem?” El le‑a zis: „Să nu luați mai mult decât v‑a fost poruncit.” Niște soldați îl întrebau și ei zicând: „Dar noi ce să facem?” El le‑a spus: „Să nu stoarceți bani de la nimeni, nici să nu învinuiți pe nedrept, ci mulțumiți‑vă cu soldele voastre!” Fiindcă poporul era în așteptare și toți se întrebau în sinea lor cu privire la Ioan dacă nu cumva el este Hristosul, Ioan le‑a răspuns tuturor zicând: „Eu vă botez în apă; dar vine Unul mai puternic decât mine, căruia eu nu sunt vrednic să‑I dezleg cureaua încălțămintei. El vă va boteza în Duhul Sfânt și în foc. Acela are lopata de vânturat în mână ca să‑Și curețe aria și să‑Și adune grâul în grânar; pleava însă o va arde în focul care nu se stinge.”