Fiindcă mulți au încercat să alcătuiască o istorisire despre faptele petrecute printre noi, după cum ni le‑au încredințat cei care le‑au văzut de la început cu ochii lor și au ajuns slujitori ai Cuvântului, am socotit și eu nimerit ca, după ce le‑am urmărit pe toate cu migală de la început, să ți le scriu pe rând, preaalesule Teofile, ca să fii încredințat de temeinicia învățăturilor pe care le‑ai primit.
În zilele lui Irod, regele Iudeei, era un preot pe nume Zaharia, din ceata preoțească a lui Abia, iar soția lui era dintre fetele lui Aaron și se numea Elisabeta. Amândoi erau drepți înaintea lui Dumnezeu, trăind fără prihană, după toate poruncile și rânduielile Domnului. Dar nu aveau copii, pentru că Elisabeta era stearpă; și amândoi erau înaintați în vârstă.
Pe când slujea Zaharia înaintea lui Dumnezeu, la rândul cetei lui, după obiceiul preoției, a ieșit la sorți să intre să tămâieze în Templul Domnului. Și o mulțime de popor se ruga afară la ceasul tămâierii. Atunci, i s‑a arătat un înger al Domnului, care stătea în picioare în partea dreaptă a altarului tămâierii. Când l‑a văzut, Zaharia s‑a tulburat și a fost cuprins de spaimă. Dar îngerul i‑a spus:
„Nu te teme, Zaharia,
căci rugăciunea ta a fost ascultată,
și soția ta, Elisabeta, îți va naște un fiu,
căruia îi vei pune numele Ioan!
El îți va fi bucurie și veselie,
și mulți se vor bucura de nașterea lui.
Va fi mare înaintea Domnului,
vin și băutură amețitoare nu va bea ,
ci va fi plin de Duhul Sfânt
încă din pântecele mamei lui,
și pe mulți dintre fiii lui Israel îi va întoarce
la Domnul, Dumnezeul lor.
El va merge înaintea Lui,
în duhul și puterea lui Ilie,
ca să întoarcă inimile părinților spre copii
și pe cei neascultători la înțelepciunea celor drepți,
ca să‑I rânduiască Domnului un popor pregătit.”
Zaharia i‑a zis îngerului: „După ce voi cunoaște lucrul acesta, căci eu sunt bătrân și soția mea este înaintată în vârstă?” Drept răspuns, îngerul i‑a zis: „Eu sunt Gabriel, cel care stă înaintea lui Dumnezeu; am fost trimis să‑ți vorbesc și să‑ți aduc această veste bună. Iată, vei fi mut și nu vei putea vorbi până în ziua când se vor întâmpla aceste lucruri, pentru că n‑ai crezut cuvintele mele, care se vor împlini la timpul lor.”
Poporul îl aștepta pe Zaharia și se mira că el zăbovește în Templu. Când a ieșit, nu putea să le vorbească, iar ei au înțeles că avusese o vedenie în Templu. El le tot făcea semne căci rămăsese mut.
Aplicația Biblia
Aplicația Biblia pentru Copii
