Iosua 6:1-23

Ierihonul era închis și întărit de teama fiilor lui Israel. Nimeni nu ieșea din el și nimeni nu intra în el. DOMNUL i‑a zis lui Iosua: „Iată, dau în mâinile tale Ierihonul și pe regele lui, pe vitejii lui ostași. Înconjurați cetatea voi, toți oamenii de luptă, dând ocol cetății o dată! Așa să faci șase zile. Șapte preoți să poarte înaintea chivotului șapte șofare de berbec; în ziua a șaptea, să înconjurați cetatea de șapte ori și preoții să sune din șofare. Când vor suna prelung din cornul de berbec și când veți auzi sunetul șofarului, tot poporul să strige din toate puterile, iar zidul cetății se va prăbuși. Atunci poporul să se suie drept înainte.” Iosua, fiul lui Nun, i‑a chemat pe preoți și le‑a zis: „Luați Chivotul Legământului și șapte preoți să poarte șapte șofare de berbec înaintea chivotului DOMNULUI!” Apoi a zis poporului: „Porniți, înconjurați cetatea și cei înarmați să treacă înaintea chivotului DOMNULUI!” După ce a vorbit Iosua poporului, cei șapte preoți care purtau înaintea DOMNULUI cele șapte șofare de berbec au pornit și au sunat din șofare. Chivotul Legământului DOMNULUI venea în urma lor. Bărbații înarmați mergeau înaintea preoților, care sunau din șofare. Coada oștirii mergea după chivot, iar șofarele sunau fără încetare. Iosua dăduse porunca aceasta poporului: „Voi să nu strigați, să nu vi se audă glasul și să nu vă iasă o vorbă din gură, până în ziua când vă voi spune: «Strigați!» Atunci să strigați.” Chivotul DOMNULUI a dat ocol cetății o singură dată, apoi s‑au întors în tabără și au rămas în tabără peste noapte. Iosua s‑a sculat dis‑de‑dimineață și preoții au luat chivotul DOMNULUI. Cei șapte preoți care purtau cele șapte șofare de berbec înaintea chivotului DOMNULUI au pornit și au început să sune din șofare. Bărbații înarmați mergeau înaintea lor, și coada oștirii venea după chivotul DOMNULUI, iar șofarele sunau fără încetare. Au înconjurat cetatea o dată, a doua zi; apoi s‑au întors în tabără. Au făcut astfel timp de șase zile. În ziua a șaptea, s‑au sculat în zorii zilei și au înconjurat cetatea în același fel, de șapte ori; aceasta a fost singura zi când au înconjurat cetatea de șapte ori. A șaptea oară, pe când preoții sunau din șofare, Iosua a zis poporului: „Strigați, căci DOMNUL v‑a dat cetatea în mână! Cetatea va fi dată DOMNULUI spre nimicire, cu tot ce se află în ea. Dar să‑i lăsați cu viață pe prostituata Rahav și pe toți cei ce vor fi cu ea în casă, pentru că i‑a tăinuit pe solii trimiși de noi. Cât despre voi, feriți‑vă de ceea ce este dat spre nimicire; căci, dacă veți lua ceva din ceea ce este dat spre nimicire, veți atrage nimicirea asupra taberei lui Israel și o veți nenoroci. Tot argintul și tot aurul, toate lucrurile de aramă și de fier Îi sunt închinate DOMNULUI și vor intra în vistieria DOMNULUI.” Poporul a scos strigăte și preoții au sunat din șofare. Când a auzit poporul sunetul șofarului, a strigat din toate puterile, și zidul s‑a prăbușit. Poporul s‑a suit în cetate, fiecare drept înainte. Au pus mâna pe cetate și au dat‑o spre nimicire, trecând prin ascuțișul sabiei tot ce era în cetate, bărbați și femei, copii și bătrâni, până la boi, oi și măgari. Iosua le‑a zis celor doi bărbați care cercetaseră țara ca iscoade: „Intrați în casa prostituatei și scoateți‑i din ea pe femeia aceea și pe toți ai ei, cum i‑ați jurat!” Tinerii care fuseseră acolo ca iscoade au intrat și i‑au scos pe Rahav, pe tatăl ei, pe mama ei, pe frații ei și pe toți ai ei; i‑au scos afară pe toți cei din familia ei și i‑au așezat în afara taberei lui Israel.