2 Împăraţilor 5:1-10

Naaman, căpetenia oștirii împăratului Siriei, avea trecere înaintea stăpânului său și mare vază, căci prin el izbăvise Domnul pe sirieni. Dar omul acesta tare și viteaz era lepros. Și sirienii ieșiseră în cete la o luptă și aduseseră roabă pe o fetiță din țara lui Israel. Ea era în slujba nevestei lui Naaman. Și ea a zis stăpânei sale: „O, dacă domnul meu ar fi la prorocul acela din Samaria, prorocul l-ar tămădui de lepra lui!” Naaman s-a dus și a spus stăpânului său: „Fata aceea din țara lui Israel a vorbit așa și așa.” Și împăratul Siriei a zis: „Du-te la Samaria și voi trimite o scrisoare împăratului lui Israel.” A plecat luând cu el zece talanți de argint, șase mii de sicli de aur și zece haine de schimb. A dus împăratului lui Israel scrisoarea, care glăsuia așa: „Acum, când vei primi scrisoarea aceasta, vei ști că îți trimit pe slujitorul meu Naaman ca să-l vindeci de lepra lui.” După ce a citit scrisoarea, împăratul lui Israel și-a rupt hainele și a zis: „Oare sunt eu Dumnezeu, ca să omor și să înviez, de-mi spune să vindec pe un om de lepra lui? Să știți dar și să înțelegeți că el caută prilej de ceartă cu mine.” Când a auzit Elisei, omul lui Dumnezeu, că împăratul lui Israel și-a sfâșiat hainele, a trimis să spună împăratului: „Pentru ce ți-ai sfâșiat hainele? Lasă-l să vină la mine și va ști că este un proroc în Israel.” Naaman a venit cu caii și cu carul lui și s-a oprit la poarta casei lui Elisei. Elisei a trimis să-i spună printr-un sol: „Du-te și scaldă-te de șapte ori în Iordan; și carnea ți se va face sănătoasă și vei fi curat.”