Ridicându-se de acolo a venit în hotarele Iudeei, dincolo de Iordan. Acolo mulţimile s-au adunat iarăşi la El şi, după cum obişnuia, le învăţa iarăşi. Atunci s-au apropiat fariseii care, ca să-L ispitească, Îl întrebau dacă este îngăduit unui bărbat să îşi lase soţia. Iar El le-a zis: „Ce v-a poruncit Moise?” Ei au răspuns: „Moise a îngăduit să-i scrie o carte de despărţire şi să o lase să plece.” El le-a zis: „Din cauza împietririi inimii voastre v-a scris porunca aceasta. Dar încă de la începutul creaţiei Dumnezeu i-a făcut să fie împreună bărbat şi femeie. De aceea, bărbatul îşi va lăsa tatăl şi mama şi se va lipi de femeia sa şi vor fi amândoi un singur trup. Aşa că nu mai sunt doi, ci un singur trup. Deci ceea ce Dumnezeu a unit, omul să nu despartă!” În casă însă, ucenicii L-au întrebat iarăşi despre aceasta. Iar El le-a zis: „Oricine, dacă îşi va lăsa soţia şi îşi va lua alta, săvârşeşte adulter cu ea. Iar femeia, dacă îşi va lăsa soţul şi îşi va lua alt bărbat, săvârşeşte adulter.”
Odată au adus la El nişte copii ca să-şi pună mâinile peste ei, iar ucenicii îi certau. Şi văzându-i Iisus, s-a mâhnit şi le-a zis: „Lăsaţi copiii să vină la Mine! Nu-i opriţi, căci a unora ca ei este Împărăţia lui Dumnezeu! Adevărat vă spun, dacă cineva nu va primi Împărăţia lui Dumnezeu ca un copil, nu va intra în ea.” Şi, luându-i în braţe, i-a binecuvântat, punându-şi mâinile peste ei.
Pe când ieşea în drum, a alergat către El cineva şi, îngenunchind înaintea Lui, I-a zis: „Învăţătorule bun, ce să fac ca să moştenesc viaţa veşnică?” Iisus i-a spus: „De ce îmi zici bun? Nimeni nu este bun, în afară de Dumnezeu. Ştii poruncile: Să nu ucizi! Să nu săvârşeşti adulter! Să nu dai mărturie mincinoasă! Să nu înşeli pe nimeni! Cinsteşte pe tatăl tău şi pe mama ta! ” El I-a zis: „Învăţătorule, pe toate acestea le-am păzit din tinereţea mea.” Iar Iisus, privind la el, l-a îndrăgit şi i-a zis: „Un singur lucru îţi mai lipseşte: Du-te, vinde tot ce ai şi dă săracilor şi vei avea o comoară în cer. Şi apoi vino şi urmează-mi.” El însă, s-a întristat auzind aceste cuvinte şi a plecat mâhnit, căci avea multe averi.
Atunci Iisus, uitându-se în jur, le-a spus ucenicilor Săi: „Cât de greu vor intra în Împărăţia lui Dumnezeu cei ce au averi!” Şi ucenicii erau uimiţi de cuvintele Lui. Iisus vorbind iarăşi, le-a zis: „Fiilor, cât de greu se intră în Împărăţia lui Dumnezeu. Mai uşor i-ar fi unei frânghii să treacă prin urechile acului decât unui bogat să intre în Împărăţia lui Dumnezeu.” Iar ei, înspăimântându-se şi mai mult, ziceau unii către alţii: „Şi cine poate să se mântuiască?” Privind la ei, Iisus a zis: „La oameni este cu neputinţă, dar nu la Dumnezeu. Fiindcă la Dumnezeu toate sunt cu putinţă.” Petru a început să-i zică: „Iată, noi am lăsat toate şi Te-am urmat.” Iisus a zis: „Adevărat vă spun, nu este nimeni din cei care şi-au lăsat casă, fraţi, surori, mamă sau tată, copii sau ţarine pentru Mine şi pentru evanghelie şi care să nu ia însutit acum, în vremea aceasta de prigoniri: şi case, şi fraţi, şi surori, şi mame, şi copii, şi pământuri, iar în veacul care vine, viaţa veşnică. Şi mulţi dintre cei dintâi vor fi ultimii şi ultimii vor fi primii.”
Aplicația Biblia
Aplicația Biblia pentru Copii
