În zilele acelea, după acea nenorocire,
soarele se va întuneca,
iar luna nu-și va mai da strălucirea ei;
stelele vor cădea de pe cer,
iar puterile cerului se vor zgudui.
Atunci îl vor vedea pe Fiul Omului venind pe nori cu putere mare și glorie. Atunci va trimite îngerii și va aduna pe toți aleșii săi din cele patru vânturi, de la capătul pământului până la capătul cerului.
Învățați de la smochin parabola: când mlădița devine deja fragedă și dau frunzele, știți că vara este aproape. La fel și voi, când veți vedea că se împlinesc acestea, să știți că este aproape, la ușă. Adevăr vă spun că nu va trece această generație până nu se vor împlini toate acestea! Cerul și pământul vor trece, dar cuvintele mele nu vor trece.
Cât despre ziua și ceasul acela, nu știe nimeni, nici îngerii în cer, nici Fiul, ci doar Tatăl. Aveți grijă! Vegheați, pentru că nu știți când va fi timpul! Așa cum un om, plecând în călătorie, își lasă casa și dă putere servitorilor săi, fiecăruia lucrarea lui, iar portarului i-a poruncit să vegheze; vegheați, așadar, căci nu știți când vine stăpânul casei: sau seara, sau la miezul nopții, sau la cântatul cocoșului, sau în zori, ca nu cumva, venind pe neașteptate, să vă găsească dormind! Iar ceea ce vă spun vouă o spun tuturor: Vegheați!”.