Luca 13:22-35

Călătorind către Ierusalím, trecea prin cetăți și sate învățând. Dar cineva i-a spus: „Doamne, sunt puțini cei mântuiți?”. El le-a spus: „Străduiți-vă să intrați pe poarta cea strâmtă, căci vă spun, mulți vor căuta să intre, și nu vor putea! După ce stăpânul casei se va scula și va închide poarta, stând afară, veți începe să bateți la poartă, spunând: «Stăpâne, deschide-ne!», dar el, răspunzând, vă va spune: «Nu știu de unde sunteți». Atunci veți începe să spuneți: «Noi am mâncat și am băut împreună cu tine, iar tu ai învățat prin piețele noastre». Însă el va spune: «Nu știu de unde sunteți; plecați de la mine voi toți, care săvârșiți nedreptatea!». Acolo va fi plânset și scrâșnirea dinților când îi veți vedea pe Abrahám, pe Isáac, pe Iacób și pe toți profeții în împărăția lui Dumnezeu; voi însă veți fi alungați afară. Și vor veni de la răsărit și de la apus, de la miazănoapte și de la miazăzi și vor fi așezați la masă în împărăția lui Dumnezeu. Și iată, cei din urmă vor fi primii, iar primii vor fi ultimii!”. În același ceas, s-au apropiat unii dintre farisei, spunându-i: „Ieși și pleacă de aici, pentru că Iród vrea să te omoare!”. Dar el le-a spus: „Mergeți și spuneți acelui vulpoi: «Iată, eu scot diavoli și săvârșesc vindecări astăzi și mâine, iar a treia zi voi fi sfârșit! Dar trebuie ca astăzi și mâine și ziua care vine să merg, pentru că nu se poate ca un profet să moară în afara Ierusalímului». Ierusalím, Ierusalím, care omori profeții și-i bați cu pietre pe cei trimiși la tine, de câte ori am vrut să-i adun pe copiii tăi așa cum găina își adună puii sub aripi, și n-ați voit! Iată, casa voastră va fi părăsită! Și vă spun: nu mă veți mai vedea până când veți zice: «Binecuvântat este cel care vine în numele Domnului!»”.