După aceste lucruri, Dumnezeu l-a pus la încercare pe Abrahám și i-a zis: „Abrahám!”. El a răspuns: „Iată-mă!”. I-a zis: „Ia-l pe fiul tău, pe singurul tău [fiu] pe care îl iubești, pe Isáac, și du-te în ținutul Moría și adu-mi-l acolo ca ardere de tot pe un munte pe care ți-l voi spune eu!”.
Abrahám s-a sculat dis-de-dimineață, și-a legat măgarul și a luat cu el doi slujitori și pe Isáac, fiul său. A tăiat lemnele pentru arderea de tot, s-a ridicat și a plecat spre locul pe care i-l spusese Dumnezeu. A treia zi, Abrahám și-a ridicat ochii și a văzut locul de departe. Le-a zis Abrahám slujitorilor săi: „Rămâneți aici cu măgarul, iar eu și tânărul ne ducem până acolo; ne vom prosterna și după aceea ne vom întoarce la voi!”.
Abrahám a luat lemnele pentru arderea de tot, le-a pus pe [umerii] lui Isáac, fiul său; a luat în mâna sa focul și cuțitul și au plecat amândoi împreună. Isáac i-a spus lui Abrahám, tatăl său: „Tată!”, iar el a răspuns: „Iată-mă, fiul meu!”. Și a spus: „Iată focul și lemnele! Dar unde este animalul pentru jertfă?”. Abrahám a zis: „Dumnezeu va avea grijă el de mielul pentru arderea de tot, fiul meu!”. Au mers amândoi, împreună, și au ajuns la locul pe care li-l spusese Dumnezeu. Abrahám a zidit acolo altarul și a așezat lemnele; l-a legat pe Isáac, fiul său, și l-a pus pe altar, deasupra lemnelor. Abrahám și-a întins mâna și a luat cuțitul ca să-l înjunghie pe fiul său.
Atunci îngerul Domnului l-a strigat din ceruri și a zis: „Abrahám, Abrahám!”. El a spus: „Iată-mă!”. Și i-a zis: „Să nu-ți ridici mâna asupra tânărului și să nu-i faci niciun rău, căci acum știu că te temi de Dumnezeu și nu l-ai cruțat pe unicul tău fiu pentru mine!”. Abrahám și-a ridicat ochii, a privit și, iată, un berbec era în spatele lui prins cu coarnele într-un tufiș! Abrahám s-a dus, a luat berbecul și l-a adus ca ardere de tot în locul fiului său.