Geneza 17:1-9

Când Abrám avea nouăzeci și nouă de ani, Domnul i-a apărut lui Abrám și i-a zis: „Eu sunt Dumnezeul cel Atotputernic: Umblă în fața mea și fii integru! Voi pune alianța mea între mine și tine și te voi înmulți foarte mult”. Abrám a căzut cu fața [la pământ] și Dumnezeu i-a vorbit: „Iată, eu [închei] alianța mea cu tine: vei fi tatăl unei mulțimi de popoare. Nu te vei mai numi, de acum încolo, Abrám, ci numele tău va fi Abrahám, fiindcă te-am pus ca tată al unei mulțimi de popoare. Te voi face rodnic nespus de mult; din tine voi face neamuri și regi vor ieși din tine. Voi pune alianța mea între mine și tine și descendența ta după tine, din neam în neam: o alianță veșnică. Eu voi fi Dumnezeu pentru tine și pentru descendența ta după tine. Vă voi da ție și descendenței tale după tine o țară în care să locuiești ca străin, toată țara Canaán ca stăpânire veșnică. Eu voi fi pentru ei Dumnezeu”. Dumnezeu i-a zis lui Abrahám: „Tu să păzești alianța mea, tu și urmașii tăi după tine, din neam în neam!