Davíd i-a zis lui Saul: „Nimeni să nu-și piardă curajul! Slujitorul tău va merge și se va lupta cu filisteanul acesta”. Saul i-a zis lui Davíd: „Nu poți să mergi să te lupți cu filisteanul acesta, căci tu ești un copil, iar el este un războinic din tinerețea lui”.
Davíd i-a zis lui Saul: „Slujitorul tău păștea turma tatălui său. Când un leu sau un urs venea să ia un miel din turmă, alergam după el, îl loveam și îl smulgeam din gura lui. Dacă se ridica împotriva mea, îl apucam de falcă, îl loveam și-l omoram. Slujitorul tău a ucis leul și ursul. Este oare filisteanul acesta netăiat împrejur ca unul dintre aceștia că disprețuiește armatele Dumnezeului celui viu?”. Davíd i-a zis: „Domnul, care m-a salvat din gheara leului și din laba ursului, mă va salva și din mâna acestui filistean”. Atunci Saul i-a zis lui Davíd: „Du-te și Domnul să fie cu tine!”. Saul l-a îmbrăcat pe Davíd cu armura sa, i-a pus un coif de bronz pe cap și l-a îmbrăcat cu zale. Davíd și-a încins sabia peste armură și a vrut să meargă, căci nu le încercase [încă]. Apoi i-a zis lui Saul: „Nu pot să merg cu ele, pentru că nu le-am încercat [niciodată]”. Și le-a dat jos de pe el.
Și-a luat bâta în mână, și-a ales din pârâu cinci pietre netede și le-a pus în traista lui de păstor pe care o avea. Avea praștia în mâna lui și s-a apropiat de filistean. Filisteanul s-a apropiat puțin câte puțin de Davíd, iar omul care-i purta scutul era înaintea lui. Filisteanul s-a uitat fix și, când l-a văzut pe Davíd, l-a disprețuit pentru că era un copil roșcat cu chip frumos. Filisteanul i-a zis lui Davíd: „Oare sunt eu un câine că vii la mine cu o bâtă?”. Apoi filisteanul l-a blestemat pe Davíd pe zeii lui. Filisteanul i-a zis lui Davíd: „Vino la mine și voi da carnea ta păsărilor cerului și animalelor câmpului!”. Davíd i-a zis filisteanului: „Tu vii împotriva mea cu sabie, cu suliță și cu lance; eu vin împotriva ta în numele Domnului Sabaót, Dumnezeul armatelor lui Israél pe care tu l-ai disprețuit. Chiar astăzi Domnul te va da în mâinile mele, te voi lovi și-ți voi tăia capul; voi da cadavrele taberei filisténilor păsărilor cerului și fiarelor pământului. Tot pământul va ști că este un Dumnezeu în Israél. Toată adunarea aceasta va ști că Domnul nu eliberează nici prin sabie, nici prin suliță. Căci al Domnului este războiul și el v-a dat în mâinile noastre”.
Când filisteanul s-a ridicat, a mers și s-a apropiat de Davíd, imediat Davíd a alergat la linia de luptă în fața filisteanului. Și-a băgat mâna în traistă, a luat o piatră și a tras cu praștia; l-a lovit pe filistean în frunte, iar piatra s-a înfipt în fruntea filisteanului, care a căzut cu fața la pământ. Davíd a fost mai tare decât filisteanul. Cu o praștie și cu o piatră l-a lovit pe filistean și l-a omorât. Davíd nu avea sabie în mână. Davíd a alergat, a ajuns la filistean, i-a luat sabia din teacă, l-a ucis și i-a tăiat cu ea capul.
Filistenii au văzut că murise eroul lor și au luat-o la fugă.