1 Samuel 1:7-20

Așa făcea an după an: de fiecare dată când urca la casa Domnului, [Penína] o lua în râs, iar [Ána] plângea și nu mânca. Elcaná, soțul ei, îi zicea: „Ána, de ce plângi și de ce nu mănânci? De ce ți-e inima întristată? Oare nu sunt eu mai bun pentru tine decât zece fii?”. Ána s-a ridicat după ce au mâncat și au băut la Șílo. Preotul Éli stătea pe scaun, lângă unul din ușorii din templul Domnului. [Ána] avea sufletul amărât, se ruga Domnului și plângea. Ea a făcut un vot: „Doamne [Dumnezeule] Sabaót, dacă vei privi la necazul slujitoarei tale, dacă îți vei aduce aminte de mine și nu o vei uita pe slujitoarea ta și dacă îi vei da slujitoarei tale un fiu, îl voi dărui Domnului pentru toate zilele vieții lui și briciul nu va trece peste capul lui”. În timp ce ea se ruga îndelung înaintea Domnului, Éli urmărea gura ei. Ána vorbea în inima ei și numai buzele și le mișca, dar glasul nu i se auzea. Éli însă credea că este beată și i-a zis: „Până când vei sta [aici] beată? Du-te și te trezește!”. Ána a răspuns: „Nu, domnul meu! Sunt o femeie cu sufletul întristat. Nu am băut nici vin, nici băutură tare, ci mi-am revărsat sufletul înaintea Domnului. Nu o lua pe slujitoarea ta ca pe o femeie de nimic, căci din prea marea durere și umilire a mea am vorbit până acum!”. Éli i-a răspuns: „Mergi în pace și Dumnezeul lui Israél să asculte cererea pe care i-ai făcut-o!”. Ea a zis: „Să afle har slujitoarea ta în ochii tăi!”. Femeia a plecat pe drumul ei, a mâncat și fața ei nu a mai fost [tristă]. S-au sculat dimineața, s-au prosternat înaintea Domnului. Apoi s-au întors și au venit la casa lor, la Ráma. Elcaná a cunoscut-o pe Ána, soția sa, și Domnul și-a adus aminte [de ea]. Când s-au împlinit zilele, Ána a zămislit și a născut un fiu. I-a pus numele Samuél, căci [zicea]: „De la Domnul l-am cerut!”.

Planuri de citire și Devoționale gratuite în legătură cu 1 Samuel 1:7-20