Romani 11:25-36

„Nu vreau ca nu cumva să știți, Și, singuri, să vă socotiți Drept înțelepți; deci, fraților, Vă spun o taină, tuturor: O parte din Israeliți, Acum, se află împietriți; Iar împietrirea-i stăpânește Până atunci când se-mplinește Numărul dat Neamurilor – Deci până la intrarea lor. Abia atuncea, negreșit, Are să fie mântuit Întreg poporul Israel, Căci, în Scripturi, e scris astfel: „Iată că din Sion pornește Izbăvitorul, când sosește. Nelegiuirile pe care Iacov, în sânul lui, le are, Vor fi, atunci, îndepărtate, Șterse de-a pururi, și uitate. Acesta-i legământul Meu, Pe cari, cu ei, am să-l fac Eu, Atuncea când vor fi iertate Și șterse ale lor păcate.” Față de Evanghelie – ei – Vrăjmași, acum, sunt, dragii mei, Și-aceasta-i spre al vostru bine. Dar vreau să știe orișicine, Că, prin alegere, ei sânt Iubiți de Dumnezeu Cel Sfânt, Din pricina părinților Pe care-i are neamul lor. Să știți că nu Îi pare rău, Lui Dumnezeu, de darul Său Și-apoi, nici de acea chemare, Făcută pentru fiecare. După cum nici voi, bunăoară, N-ați ascultat, odinioară, De Dumnezeu, și după cum, Prin ne-ascultarea lor – acum – Voi, îndurare-ați căpătat, La fel, nici ei n-au ascultat, Ca să primească îndurare Apoi, și ei, prin mila care, Față de voi, s-a arătat. Căci Dumnezeu i-a încuiat, Pe oameni, în neascultare, Ca să arate îndurare, Apoi, față de toți, mereu. Adâncă-i a lui Dumnezeu Înțelepciune și știință! Bogată-i a Lui cunoștință! El are judecăți ascunse Cari nu pot fi, de noi, pătrunse! Și cât pot fi de ne-nțelese Cărările, de El, alese! Într-adevăr: „cine-a știut, Sau cine oare-a cunoscut, Vreodată, gândul Domnului? Sau cine-a fost sfetnicul Lui? Există, oare, cineva Care I-a dat, întâi ceva, Să poată aștepta apoi, Ca să primească înapoi? Din El, prin El, și pentru El, Sunt toate lucrurile-astfel. Acum și-n anii care vin, Slavă să aibă El! Amin.”