Cuvântul Tău, o Domnul meu,
În ceruri, dăinuie mereu.
Apoi, a Ta credincioșie,
Din neam în neam, are să ție.
Pământul l-ai întemeiat,
Iar el e tare, ne-ncetat.
Tot ceea ce este sub soare,
Astăzi se ține în picioare
Prin legile de Tine, puse,
Căci toate Ție-Ți sunt supuse.
De n-ar fi fost Legea pe care
Al nostru Dumnezeu o are,
Viața mi-ar fi ajuns să fie
Cuprinsă de ticăloșie
Și-n ea, apoi, aș fi pierit.
De-aceea, eu – necontenit –
Am să păzesc porunca Ta.
Cât voi trăi, nu voi uita
Legile Tale, ci veghez
La ele, căci mă-nviorez.
Mă mântuiește, Domnul meu,
Pentru că sunt al Tău, mereu,
Și mă conduc pe a mea cale
După porunca Legii Tale.
Dușmanii mei mă urmăresc
Și să mă prindă ei voiesc.
Eu iau aminte, ne-ncetat,
La ceea ce m-ai învățat.
Tot ceea ce-i desăvârșit
Se dovedește mărginit.
Poruncile ce-s dăruite,
De Tine, sunt nemărginite.
Aplicația Biblia
Aplicația Biblia pentru Copii
