Nu spun, acuma – fraților –
Că premiul l-am și dobândit,
Ori c-am ajuns desăvârșit;
De-aceea, să luați aminte,
Căci eu alerg tot înainte
Și caut să-l apuc, mereu,
Cum am fost apucat și eu –
La rându-mi – de Hristos Iisus.
Nu cred că, mâinile, mi-am pus,
Pe El și că L-am apucat,
Dar fac un lucru, ne-ncetat,
Uitând de tot ce-ar rămânea,
Pe al meu drum, în urma mea:
Caut, mereu, să iau aminte,
La ce se află, înainte.
Caut, neîncetat, să merg
Tot înainte și alerg,
Spre ținta mea, spre premiul care
E a lui Dumnezeu chemare,
Făcută prin Iisus Hristos.
Vă-ndemn, pentru al vost’ folos,
Pe voi – pe cei care doriți
S-ajungeți dar, desăvârșiți –
Ca ăst gând să vă-nsuflețească
Și, tot mereu, să vă-nsoțească;
Iar dacă are-a fi, cumva,
De-altă părere, cineva,
În vreo privință, Dumnezeu
Are-a vă lumina, mereu,
Și-o să vă dea, după dorință,
Lumină, în orice privință.
În lucrurile despre care,
Sunt de-o părere fiecare,
E bine ca să încercăm,
Cu toți, la fel, ca să umblăm.
Aplicația Biblia
Aplicația Biblia pentru Copii
