Iisus, de-acolo, a plecat
Și-n sinagogă a intrat.
Era-n mulțimea adunată,
Un om ce-avea mâna uscată.
Toți Fariseii Îl pândeau,
Pe Domnul, pentru că voiau
Să poată a-L învinui,
În caz că-l va tămădui,
Pe bietul om. Când l-a zărit,
Iisus, omului, i-a vorbit:
„Te-așează-n mijloc!”, iar apoi,
Spre Farisei se-ntoarse: „Voi,
Să Îmi răspundeți” – i-a-ntrebat –
„Dacă, în ziua de Sabat,
E-ngăduit a face rău,
Sau bine, seamănului tău?
O viață-i bine să o pierzi,
Sau, dimpotrivă, s-o salvezi?”
Dar ei tăceau. Atunci, Iisus,
Privindu-i mânios, a spus:
„Întinde-ți mâna!” Omu-acel,
A-ntins-o și-a ajuns la fel,
Cu și cealaltă, de îndat’,
Iar Fariseii L-au lăsat;
Afară, după ce-au ieșit,
Să-L prindă, ei s-au sfătuit.
Iisus, spre mare, a plecat.
Puhoi, mulțimea L-a urmat,
Venită de prin Galileea,
De-asemenea și din Iudeea,
Precum și din Ierusalim;
Alții veniră – precum știm –
Din Idumeea; locuiau –
Peste Iordan – mulți, și veneau
Chiar din ținutul Tirului,
Precum și al Sidonului.
Iisus, atunci, a poruncit,
Iar ucenici-au pregătit
O luntre, pentru-nvățător,
Ca să vorbească gloatelor
Și să se facă auzit,
Fără a fi înghesuit –
Căci El, pe mulți, i-a vindecat
Și-astfel, cu toți au alergat
Să se atingă doar, de El,
Știut fiind că-n acest fel,
Vor fi, de boli, tămăduiți.
Când Îl vedeau, cei îndrăciți,
Ca fulgerați, se prăbușeau,
Iar duhurile lor strigau:
„Tu ești Fiul lui Dumnezeu!”
Dar El le poruncea, mereu,
Să nu Îl facă cunoscut,
Căci nu voia a fi știut.
Iisus, pe munte, S-a urcat
Și-apoi, la Sine, a chemat
Pe toți cei care au voit
Să vină. El a rânduit,
Pe doișpe inși, ca să pornească
La drum, să propovăduiască
Învățătura Sa. Le-a dat
Putere și i-a învățat,
Cum, duhurile necurate,
Și boli, pot fi înlăturate.
Acum, iată cum s-au numit
Cei doisprezece: a venit
Simon întâi, cărui i-a dat
Drept nume, Petru; l-a urmat
Ioan, iar apoi Iacov – ei
Erau fiii lui Zebedei.
Iisus, Boanerghes, i-a numit –
Ceea ce-nseamnă, tălmăcit,
Că-s „fii ai tunetului” ei;
În urma lor, veni Andrei,
Filip, Matei, Bartolomeu,
Toma, Iacov al lui Alfeu,
Tadeu și Simon Canaaneanul
Și-apoi Iuda Iscarioteanul –
Acela care L-a vândut,
Pentru arginți, cum s-a văzut.