În vremea ‘ceea, a ieșit
Un ordin, ce a stabilit
Ca toată lumea să se-nscrie,
Deci, un recensământ să fie.
Cezar August fusese cel
Ce hotărâse-n acest fel.
Primul înscris, pentru popor,
A fost ținut, când dregător –
Peste întinsa Siria –
Era Quirinius. Se ducea
Întreaga lume să se-nscrie –
Adică, după seminție,
Îi venea rândul omului
Să urce, în cetatea lui.
Din Nazaret, din Galileea,
Spre Betleemul din Iudeea,
Plecă și Iosif, să se-nscrie,
Pentru că – după seminție –
Era din a lui David casă.
Cu el, porni la drum, voioasă,
Maria – logodnica lui –
Deși-mplinirea timpului
Când trebuia să zămislească,
Urma-ncurând ca să sosească.
La Betleem, i s-a-mplinit
Vremea și-astfel, a zămislit
Pe Fiul ei, întâi născut.
Pentru că loc, nu au avut,
În casele de poposire,
Acel care, întreaga fire,
Venise să o mântuiască –
Prin jertfa Sa dumnezeiască –
În scutece fost-a-nfășat
Și într-o iesle-apoi, culcat.
Niște păstori, pe câmp, erau,
Căci noaptea, turmele-și păzeau,
Făcând de strajă, ne-ncetat.
Când îngerul s-a-nfățișat –
Trimis din cer – păstorilor,
A strălucit, în jurul lor,
Lumina slavei Domnului.
Păstorii, la vederea lui,
De moarte, s-au înspăimântat,
Dar îngerul a cuvântat:
„Fiți fără teamă, căci sosesc,
La voi, ca să vă-mpărtășesc
O veste bună, ce-o să fie
Prilej de mare bucurie,
Pentru noroadele-ntristate!
Astăzi, la David, în cetate,
Un mare fapt s-a petrecut:
Mântuitorul S-a născut!
El este Domnul! E Hristos!
A coborât – din ceruri – jos,
Să se-ntrupeze pe pământ!
Iată de ce, aici, eu sânt!
Spre a-L cunoaște, un semn vreau,
Vouă, acuma, să vă dau:
Un Prunc, găsi-veți, înfășat,
În scutece-n iesle culcat.”
Îngeru-n urmă și-a unit
Glasul, cu oastea ce-a venit
Din cer, slăvind pe Dumnezeu:
„Slăvit fie Domnul, mereu,
În locuri ce prea-nalte sânt!
Pacea coboare pe pământ,
Peste întreg cuprinsul lui,
Între oamenii Domnului!”
Aplicația Biblia
Aplicația Biblia pentru Copii
